( CU ANGELA TOCILĂ CĂLARE PE CĂMILĂ )Mici drame de cartier sau ”Mutu` fute pământu`!”

Scris de **Admin** Mier Iul 12, 2017 11:51 am

http://www.angelatocila.ro/2017/07/mici-drame-de-cartier-sau-mutu-fute.html

Umblau zvonuri prin cartier, cam pe o rază deee... cât să zic? 15 km? Da, pare exagerat și asta ar însemna că ar fi știut tot orașul, ceea ce nu era exclus deloc, dată fiind viteza cu care circulau zvonurile pe vremea aceea, când puteam trăi foarte bine și fără internet, știind tot se întâmpla și chiar ce ar fi putut să se întâmple, de exemplu... Dar, am deviat, n-am zis ce zvonuri circulau precum particulele browniene (din cauza cantității mari de informații zilnice breaking news, anii 80, se mai devălmășeau uneori, iar informația se deteriora cu fiecare secundă, până ajungea scenariu de film de Bolliwood), acele zvonuri o priveau pe doamna Pușa cea delicată din blocul V7, de deasupra tutungeriei.

Toată lumea de la care am tras cu urechea era de părere că puteam să ne închipuim că doamna Pușa e o curvă, chiar dacă nimeni n-a văzut-o vreodată cu altcineva plimbându-se prin parcul Magnolia decât cu domnul Nicu, soțul ei, dar tocmai de aceea și conform proverbului adus în atenția opiniei publice chiar și de doamna Gavriș Eleonora, femeia de serviciu de la blocurile C, că ”mutu` fute pământu`”. Da, toată lumea a căzut pe gânduri preț de 10 secunde, dar cu delay de 15 până ajungea raționamentul și la strâzile ce dădeau spre calea ferată și blocurile NATO unde stăteau alte curve decât doamna Pușa.

După căderea pe gânduri, din poate zeci de mii de minți a țâșnit întrebarea ”Cine-i futalăul?”

Futalăul doamnei Pușa s-a dovedit a fi domnul Kovacs, instalatorul, cu care nimeni nu-și permitea să facă pula mare sau să-l denigreze cumva, măcar cu o bârfă nevinovată, altfel riscai să te scalzi în căcatul țâșnit prin chiuveta de la bucătărie sau să-ți lipești singur țevile cu leucoplast... sau să te duci în pizda mă-tii de prost! Cam așa ar fi zis domnul instalator în caz că cineva ar fi îndrăznit să-i strice ziua.

Doamna Pușa cea delicată, fostă curvă pentru jumătate de oră, cât au durat dezbaterile în Consiliul de Cartier și sondajul ad hoc prin telefonia cu fir, a divorțat de domnul Nicu și s--a măritat cu domnul instalator care era holtei datorită faptului că încă mai stătea cu mă-sa. Zvonurile de mai târziu, de la moartea babei Kovacs au adus în dezbatere publică faptul că doamna Pușa cea delicată umblase trei zile beată cu un violonist la higyegye cu goarnă necunoscut de masele de bețivi și nuntași, după ea, răcnind un amestec de bocete cu chirăituri cum se execută la nunțile mai țărănești de oameni transpirați, la cort. Chirăiturile sau ”jghierătele” cum se pronunță corect în limbaj bihorenesc erau preponderent vesele și de bășcălie la adresa soacrelor și, îndrăznesc acum, când părțile direct implicate s-au rablagit sau au murit de-a dreptul, chiar la dorința nurorilor de a vedea cum crește pătrunjelul pe mormântul soacrelor.

Domnul instalator Kovacs a recuperat-o de la postul de miliție de lângă restaurantul Modern, destul de ciufulită și mirosind a spermă. De altfel, pe domnul Kovacs îl contrariase aspectul fericit al gradaților, trei la număr și al sergentului de serviciu, oscilând între extaz și dorința năpraznică de a se însura cu doamna Pușa la prima oră. Chiar și doamna Pușa îl alintase pe domnul Kovacs cu ”Dane”, ”Viorele”, ”Vlăduț” etc... o vreme, până când a dispărut din nou trei zile, timp în care bietul domn instalator se perpelise de grija ei sau a salariului lui cu care plecase fără să-l anunțe în prealabil.

În cea de-a patra zi, domnul Kovacs primi un telefon cu taxă inversă din Reșița, prin care doamna Pușa îl anunța că bagă divorț pentru că vrea să se mărite cu sergentul care fusese virgin până când o întâlnise pe ea la postul de Miliție. Și au trăit fericiți până la adânci bătrânețe sau până când l-a tăiat trenul pe sergent, aflat mort de beat pe șine, din cauza unui deces în familie, iar sergentul se îmbătase ca un porc la priveghi.

Domnul Kovacs și-a refăcut viața și s-a însurat cu croitoreasa Rozalia, alintată Roji. Împreună au format un cuplu puternic, un fel de capi mafioți cărora li se aduceau tot felul de ofrande constând în informații în exclusivitate și diverse alimente cultivate de părinți la țară sau chiar de locatari în fața blocului, pe spațiul verde. Nu s-a auzit ca domnul și doamna Kovacs să fi refuzat vreodată să primească mărfuri de furat din fabrici și uzine, deoarece așa ceva era considerat normal. Să furi din fabrici și uzine era un fel de mândrie și, aș merge până a spune că era considerat a fi chiar o datorie generală!

Din toată povestea asta, domnul Nicu, fostul soț, cam pămpălău aș fi zis, a ieșit cel mai rău, respectiv spânzurat de bătătorul de la C4 unde a fost găsit de niște plozi ce mergeau la școală pe ora 7 și care s-au dus imediat să raporteze la părinții lor că ”un nene se dă pe bară, cred că e nebun!”

S-a speculat mult pe tema sinuciderii domnului Nicu de care nu mai știuse nimeni nimic de câțiva ani și, la drept vorbind, nici nu durea pe nimeni în cur de soarta insipidului ăla încornorat, dar după tragedie, doamna Pușa a redevenit pentru câteva săptămâni, de data asta pentru că nu mai era domnul instalator Kovacs implicat și nu avea de ce să nu lase informația să meargă mai departe, întărind și el curvoșenia fostei neveste. Peste vreo lună, cam așa, se află că domnul Nicu se despărțise de Pușa fără nicio împotrivire pentru că avea în buzunar lozul în plic pe care scria că a câștigat o Dacia 1300. S-a dus să-l încaseze imediat ce căsătoria lor a fost anulată pentru că domnul Nicu ar fi fost de-acord să spună la judecătorie că de fapt, căsătoria lor nici nu se consumase în cei 7 ani, întrucât nu putuse s-o fută pe doamna Pușa deoarece era cam impotent. În fine, ar fi zis orice, chiar și e homosexual, numai să nu împartă mașina cu curva aia, iar doamnei Pușa îi ardea... să se-ntoarcă la sergentul ei

Faptul că s-a spânzurat s-a datorat unor datorii pe care le acumulase încercând să facă bișniță cu marfă sârbească adusă de la Deta și cu carne de la Comtim. Adunase bani de la doritori de marfă de contrabandă și chiar rezultată din furt din avutul obștesc și-i pierduse cu o noapte înainte de a pleca la cumpărături, la poker cu niște țigani din Velența care, miloși, după câteva zile de hărțuire asiduă i-a lovit mila și l-au împrumutat cu forța, ca să le plătească datoria. Pe bani s-a aplicat, firește, și o dobândă de 200%, dobândă pe care domnul Nicu nu avea cum s-o achite din salariul lui de manipulant marfă la Înfrățirea. Dacia câștigată a fost revalorifcată la fier vechi de către creditori, iar fizionomia domnului Nicu suferea modificări de culoare și chiar reașezarea maxilarului inferior, foarte des aflat în contact cu robineții din fier de pe pumnii țiganilor.

Aflându-se adevăratul motiv al sinuciderii, din ”săracu domnu Nicu” a devenit ”porc impotent”, ”curvar ordinar”, ”bișnițar” și altele pe care nu mi le aduc aminte, Consiliul de Cartier (organizație oarecum la limita legii, că doar nu avea ștampilă) a decis în unanimitate că doamna Pușa a știut ea ce-a știut când și-o trăgea în ilegalitate fiind, cu domnul Kovacs, mândria cartierului și l-a lăsat pe escrocul pe care-l crezuseră a fi un pămpălău. S-a conchis, tot în unanimitate că ”mutu fute pământu!”, doamna Pușa fiind exonerată în absență de orice suspiciune de curvăsărai sau alte fapte nedemne și imorale, interzicându-se tacit orce bârfă la adresa ei.