Probabil că moțiunea de cenzură are să cadă, ceea ce e bine

Scris de **Admin** Mar Iun 18, 2019 10:49 pm

https://www.facebook.com/sebastian.lazaroiu/posts/3019797314711948

Probabil că moțiunea de cenzură are să cadă, ceea ce e bine. Politicienii la putere și propaganda vor spune că eșecul moțiunii întărește coaliția la guvernare. E normal să se laude cu "victoria", astea vor fi de-acum singurele lor victorii electorale până-n 2020. O să auziți voci și în cealaltă parte a baricadei repetănd acest clișeu lipsit de actualitate. Da, clișeul nu mai e valabil după alegerile din 26 mai. Coaliția nu va ieși întărită de data asta.

Iată de ce.

În realitate, pe termen mediu și lung, eșecul moțiunii de astăzi e o povară în plus pentru PSD și ALDE. Jumătate din parlamentarii PSD știu că din 2020 vor pleca acasă, cei ai ALDE, cu toții. Rămânând alături de guvern, nu fac decât să-și prelungească agonia. Sper ca partidele din Opoziție să-și închidă definitiv ușile pentru transfugi, căci vor fi mulți. La anul, va fi ca în Saigon în 1975, dacă vă amintiți filmele de arhivă. Dar ei nu trebuie salvați, trebuie lăsați în propria mizerie, probabil că nici nu merită mai mult.

Nu e prea mare fericire nici în cealaltă jumătate a parlamentarilor PSD. Unii au fost în poziții executive în ultimii doi ani, alții au codoșit pe lângă instituții, amețiti de victoriile lui daddy asupra statului paralel. Imunitatea lor va fi la discreția viitoarei majorități, iar faptele s-au înregistrat undeva într-un server magic care se va deschide după 2020. Nici primarii nu sunt mai veseli în privința asta. Nici băgătorii de seamă de pe lângă Dăncilă. Iată, Vâlcov și-a mai luat un control judiciar.

Cel mai greu e să guvernezi cu 27% susținere populară, în condițiile in care bugetele la nivel local și central sunt praf, iar justiția redevine puternică. Trebuie să calci în vârful picioarelor, să tremuri, să te milogești, să negociezi. Birocrația nu mai ascultă, pentru că știe că ești mort, parlamentarii devin indisciplinați și-și caută soluții de supraviețuire individuală. Viorica are puțină autoritate în fața armatei de disperați din partid, iar ea se va diminua pe măsură ce se apropie alegerile.

Spectacolul moțiunii de azi arată că PSD și ALDE (cum prevăzusem) nu pot renunța la temele și minciunile favorite. Nici la figurile odioase care au topit procente bune din zestrea partidului. Mai mult, au adăugat o gogoașă nouă: frauda la europarlamentare. Tăriceanu e vioi și preia discursul lui Dragnea în speranța că va canibaliza niște voturi de la nostalgicii lui daddy din PSD. Linia generală de mesaj face parte și ea din propaganda clasică, sovietică, bazată pe frică: ăștia care vin urmează să taie, noi dăm. Nu-i mai ascultă nimeni, n-au pic de subtilitate, sunt ca tancul ruginit care scârțâie rătăcit pe niște dealuri ca să ardă tot carburantul (ceea ce-si doresc și consultanții lor

).

Și va mai fi un mesaj important la fiecare moțiune care va pica de-acum și până-n 2020. Nu mai votați impostori pentru că nu mai scăpați de ei patru ani. Un mesaj care descurajează orice redresare a PSD.

Repet pentru cei care susțin că guvernarea trebuie preluată de politicieni responsabili cu orice preț: nu cu orice preț. Într-o democrație avansată, într-o asemenea situație, partidele mergeau la alegeri anticipate. Îsi reînnoiau mandatul pentru patru ani, conform noii configurații electorale. La noi nu se pot face anticipate decât teoretic. E incorect sa ceri opoziției să preia puterea pentru un an și jumătate și să strângă maldărul de gunoi rămas în urma PSD, ca apoi să vină tot PSD și s-o ia de la capăt. Tot ce poate face opoziția acum e să limiteze dezastrul, în Parlament, și asta e mai ușor, cu o majoritate aflată în degringoladă.

Scris de **Admin** Mar Iun 18, 2019 11:49 pm

http://www.ziare.com/politica/motiune-cenzura/de-ce-a-picat-motiunea-1565981

Motiunea de cenzura nu numai ca nu a daramat guvernul, dar s-a si transformat intr-o victorie majora pentru Viorica Dancila si un esec usturator pentru Opozitie.

Dna Dancila a primit exact ceea ce ii trebuia pentru a galopa spre sefia PSD, iar guvernul pe care il conduce a primit un substantial vot de incredere, dovedind pana la urma o majoritate destul de relaxata.

Da, sunt mai multe voturi "pentru" decat la precedenta motiune, dar asta pentru ca ea a fost votata si de UDMR. Dar exista si dovada ca PSD si ALDE au suficiente voturi chiar si fara UDMR.

Voturile lipsa ale motiunii arata ca nu s-a reusit extragerea niciunui parlamentar ALDE si PSD catre actuala Opozitie si nici macar unul dintre reprezentantii minoritatilor nationale se pare ca nu s-a alaturat demersului. Cu o seara inainte de vot, dl Orban spunea ca are 215 voturi si in urna s-au numarat doar 200.

Motiunea aceasta putea sa arate macar ca sustinerea Guvernului e fragila, ca doar cateva voturi despart PSD si ALDE de pierderea puterii. Si mai putea sa arate o alternativa solida si amenintatoare a Opozitiei. Ambele obiective au fost ratate si in loc am avut o demonstratie de forta si unitate a majoritatii.

De ce un asemenea esec major, al doilea dupa pierderea sefiei Camerei Deputatilor? Din mai multe motive.

Pe scurt, pentru ca demersul a fost unul, daca nu chiar mimat, macar unul cu inima stransa, pentru ca niciunul dintre partide nu voia cu adevarat sa preia puterea, din considerente pe care le-am tot detaliat.

S-au simtit obligate sa depuna motiunea pentru ca tot ele, impreuna cu dl Iohannis, au promis toata campania explicit si implicit ca rezultatul unui vot masiv va fi debarcarea PSD de la guvernare. Scorul a fost atat de mare incat Opozitia s-a simtit obligata sa treaca la act.

Dar exact acest demers a demonstrat falsul, pentru ca votul din 26 mai nu a schimbat nimic din configuratia parlamentara. Am mai spus-o: ceea ce poporul a decis in 2016 la europarlamentare nu poate fi o schimbare sanatoasa decat tot printr-o decizie a poporului, la parlamentare, in 2020. E simplu, e de bun simt, pana la urma. Si orice alta sustinere contrara este o minciuna.

Intre aceste momente, schimbarea puterii se poate face doar prin traseism politic. Asa cum a trecut motiunea din 2012. PNL s-a aratat dispus si la asa ceva, dl Orban aproape ca a deschis usa pentru dezertorii din PSD si ALDE. Totusi, nimeni nu a batut palma. De ce?

Din cauza aerului de neseriozitate. Cum a trecut motiunea din 2012? Au fost doua componente. Pe de-o parte, oferte fara numar. S-au oferit de la functii si locuri pe liste pana la covoare si alte plocoane de acelasi fel. O a doua componenta a fost increderea celor ofertati ca promisiunea va fi respectata, iar ei nu vor pica intre scaune, si fara PDL, si fara arginti.

Increderea asta ar fi presupus o proiectie foarte clara pentru viitor: ce guvern, cu ce premier, cu ce majoritate. In 2012, se stia clar ca premierul USL este Victor Ponta si din aceasta calitate a condus campania de racolari.

Acum, ce au vazut eventualii tradatori? Premier incert, majoritate incerta si conflicte uriase intre viitoarele ei posibile componente. Cum sa lasi din mana vrabia pesedista pentru cioara unei guvernari care nu se contureaza nici macar in liniile ei mari? In aceste conditii, era greu de facut pasul si, de aceea, nimeni nu l-a facut.

Pana la urma, marea problema asta mi se pare. Nu faptul in sine ca motiunea nu a trecut, ci faptul ca nu se contureaza o constructie alternativa coerenta: cine vrea sa guverneze efectiv, cine nu vrea, dar e dispus sa asigure majoritatea, cu ce premier?

Altfel cu Dancila ramanem cel putin pana la parlamentare. Iar perspectiva unei guvernari dupa alegerile de anul viitor mi se pare imposibila, daca partidele din Opozitie vor continua sa se razboiasca intre ele mai abitir decat cu Puterea.

Acest razboi continuu va face imposibil si razboiul de gherila care ar trebui dus cu Guvernul Dancila si ineptiile pe care va continua sa le comita ca pana acum, dar fara agresivitatea din epoca Dragnea.

Scris de **Admin** Mier Iun 19, 2019 12:07 am

https://evz.ro/statul-paralel-motiune-dancila.html

Viorica Dăncilă este un premier cel puțin nepotrivit. Pare o improvizație care te lasă de fiecare dată cu gura căscată. Deși are același ritm de a vorbi ca și Klaus Iohannis, pare că se străduiește mai mult să rostească cuvintele corect în limba română. Cu toate acestea Viorica Dăncilă este premierul perfect pentru toți. Din acest motiv nu va trece nici o moțiune de cenzură până la alegerile locale. Este o afirmație riscantă, dar cred în logica ei. Politică, dar nu numai.

Viorica Dăncilă este premierul perfect pentru Klaus Iohannis. A devenit docilă de când a plecat Liviu Dragnea la pușcărie, influența ofițerilor superiori de informații (r) care au populat Palatul Victoria fiind evidentă. "CERCUL DE FIER" cum este denumit anturajul premierei Dăncilă este format din:

Klaus Iohannis va fi doborât! Se pregătește un candidat bombă la prezidențiale

- COSTIN MIHALACHE (fost diplomat și ofițer SIE), actualul șef al Cancelariei Primului-Ministru,

- ANDREI-MARIUS DIAMESCU (DGIA), general de informații și contraspionaj,

- ICĂ VOINEA (PSD, interese în zona apelor minerale - Borsec, prieten cu Mihalache și Isărescu),

- ANTON PISAROGLU (fost bodyguard al unui mogul și partener de afaceri cu Alan Blaine Stone, fondator și fost CEO al firmei americane de apărare Circinus Defense LLC interesată de contractele de armament)

- FLORIN CIOCĂNELEA, ex-Petrom, venit direct din anturajul lui Liviu Luca și Sorin Ovidiu Vântu.

Toți sunt oameni cu legături vechi în structurile de informații.

Ca să completăm tabloul, vă pot spune că la ușa primului-ministru stau trei secretare de la Direcția Specială a Guvernului.

Toți acești consilierii i-au construit un profil de prim-ministru care nu va supăra pe nimeni, ba chiar dimpotrivă. Beneficiază de sprijinul mai multor "organe" de presă, în frunte cu "Adevărul", autorii unor interviuri în serie cu Viorica Dăncilă, stil sergent-major. Ceea ce mă face să afirm că CRISTIAN BURCI nu va vinde trustul de presă, așa cum se zvonea, mai ales că este creditat cu atât de mare influență la Palatul Victoria. Iar atunci când interesele de afaceri sunt mari, ordinele pe măsură.

Obiectivele? Pe termen scurt este vorba despre preluarea PSD, iar pe termen mediu de rezolvarea unor probleme de afaceri. Exemple? Armament, Legea Apelor Minerale, Legea Minelor, pe care Nicolae Bădălău a refuzat să le schimbe după indicațiile primului-ministru la începutul lunii mai, dar pe care va trebui să le facă cum i se spune în iunie. Interesele sunt majore, iar "Cercul de Fier" din jurul lui Dăncilă știe să joace pe termen lung.

PSD a pus totul la cale! Iohannis nu mai are nicio șansă. Cine va cuceri Cotroceniul

Așa că putem spune că Statul-Paralel (r) de care Viorica Dăncilă nu a auzit niciodată va avea grijă să treacă peste toate hopurile. Spre liniștea tuturor...

Scris de **Admin** Mier Iun 19, 2019 10:43 pm

https://republica.ro/opozitia-a-castigat-zbine-ca-a-picat

Moțiunea de cenzură a picat: au fost 200 de voturi pentru și 7 împotrivă. Erau necesare 233 de voturi.

„Chiar vreți să veniți la guvernare?…” i-a întrebat premierul Viorica Dăncilă pe parlamentarii opoziției parlamentare. Răspunsul cinstit este că NU. Nimeni nu are acum interesul să rânească după PSD cu un an înainte de alegerile la termen.

Întrebarea cinstită a doamnei premier ar fi trebuit să sune așa: „Chiar vreți să veniți la guvernare după noi?” Oricine vine la guvernare după PSD va trebui să înceapă un vast șantier de renovare a țării. Să repari tot ce a stricat Liviu Dragnea în Justiție și Darius Vâlcov în economie și să scuturi statul de clientela politică ce stă agățată ciorchine de orice instituție - pentru asta îți trebuie forță politică adevărată, nu o majoritate parlamentară volatilă. Adică să ai nu doar Guvernul, ci și un Parlament solid, care să te susțină în deciziile grele de guvernare. Pentru că ele, inevitabil, vor veni. Sigur, PNL și USR erau obligate de votul din 26 să depună moțiune, deoarece votul covârșitor împotriva PSD cerea căderea Guvernului. Însă partidele de opoziție au mai crescut, s-au mai fript cu ciorba guvernării tehnocrate și au înțeles să nu se arunce ca fata mare la măritat. N-au dorit să intre la guvernare, știind că vor fi în permanență sabotate de un Parlament majoritar PSD-ALDE. Nu poți să guvernezi când ai frâna de mână trasă în permanență. Nu poți să vii să plătești nota după ce 3 ani de zile PSD a ținut-o într-un festival al populismului iresponsabil.

De asta cei din opoziție nici nu s-au întrebuințat foarte mult la moțiune. De asta scopul lor nedeclarat a fost să facă o figură frumoasă și să piardă decent, ca băieții de la fotbal. Din acest punct de vedere, oricât de cinic ar suna, PNL și USR au câștigat azi reușind să mai țină în viață cel mai incompetent Guvern din ultimii 30 de ani: dacă miza lor este dezintegrarea PSD și accederea legitimă la guvernare (adică Guvern+Parlament), jocul nu era pentru azi, ci pentru 2020. Faptul că au reușit să convingă PMP, ProRomânia și UDMR să vină alături în acest proiect punctual dă o nouă perspectivă a capacității de negociere a partidelor din opoziție.

Între timp, doamna Dăncilă (îmbrăcată în alb) se felicită cu colegii pentru succesul de azi. Se pupă cu domnul Ciolacu, șeful Camerei deputaților, și cu domnul Tăriceanu, șeful Senatului. Niciunul nu pare conștient de noua realitate socială, politică, electorală în care se află. PSD avea azi de ales între dezintegrarea rapidă și dezintegrarea lentă: votul din 26 este începutul sfârșitului pentru partidul-stat. Cu cât Viorica Dăncilă, Șerban Nicolae, Florin Iordache - și toți gânditorii școlii Dragnea - vor vorbi mai mult în numele PSD, cu atât vor scădea mai mult.

Ca fapt divers, doamna Dăncilă a uitat să citească azi din pomelnicul de „realizări” și faptul că România are cea mai mare inflație din UE pentru a cincea lună la rând. Ne-a spus-o sec Eurostatul. Este doar o mică scăpare, dintre multe altele. Ascultând-o pe doamna Dăncilă cum mărșăluiește triumfalist printre cifre și cuvinte, ca în campania electorală, n-am avut niciun moment siguranța că înțelege ce citește de pe foaie, necum că ar înțelege situația gravă în care se găsește economia României.

Teleghidată până deunăzi de Liviu Dragnea, doamna Viorica Dăncilă s-a trezit singură în cabina piloților și apasă pe manete și butoane, la întâmplare. Gestionează un buget pe care nu-l cunoaște, la realizarea căruia n-a fost invitată, și execută în orb un program de guvernare ai cărui părinți (Dragnea-Vâlcov) au dispărut din peisaj.

Pentru integritatea fizică a pasagerilor din aeronavă sigur că ar fi fost bine ca moțiunea să treacă și Guvernul Dăncilă să pice azi. Vom mai sta încă un an cu acest Guvern: Dumnezeu cu mila! Să ne rugăm de cât mai puține turbulențe economice globale.

Pentru viitoarea guvernare, e bine că moțiunea a picat și Guvernul Dăncilă a rămas. Nimic nu lucrează mai bine pentru destructurarea PSD decât incompetența PSD.

Scris de **Admin** Joi Iun 20, 2019 12:04 am

https://www.dw.com/ro/contratimp-românesc/a-49261927

De ce a eşuat moţiunea de cenzură? Între altele şi pentru că după alegeri şi închiderea lui Dragnea mulţi s-au calmat. Nu puţini politicieni profită şi trag cinic de timp, de parcă ar avea viitorul şi puterea în buzunar.Uneori puterea se obţine uşor. Caz în care, spre a-l parafraza pe Machiavelli, se poate pierde la fel de uşor. În cazul românesc e însă mai grav decât prefigurase autorul Principelui. Fiindcă în joc nu e doar soarta unui Barna, Cioloş şi compania, ci însăşi democraţia.

Care, la alegerile din 26 mai, le-a dat câştig de cauză nou-veniţilor din USR-PLUS. Şi i-ar fi răsfăţat chiar şi mai mult, dacă PSD nu fura, indirect, cu complicitatea autorităţilor controlate de regimul dragniot, sufragiile diasporei rămase neexprimate din "lipsă de timp şi de localuri de vot".

Astfel alintaţi de electorat, liderii USR-PLUS şi-au luat-o prompt în cap. Dacă nu şi-o luaseră anterior. În loc să se gândească serios la nevoile de imagine ale unei candidaturi prezidenţiale şi la semnalul pernicios lansat de o participare la competiţia pentru PE, Dacian Cioloş s-a grăbit să apuce strâns cioara europarlamentarismului din mână, lăsând vrabia şefiei statului să zboare unde-o vrea.

Nu e prima lui inconsistenţă şi nu va fi probabil, din păcate, ultima. Cum nu e singura boroboaţă comisă cu un vag aer de iresponsabilitate şi diletantism de dregătorii opoziţiei. Din care unii, mai iresponsabili decât alţii, n-au nicio problemă să se înghesuie să devină notorii în frizerii şi în stabilimente pesediste, prin apariţii asidue la Antena 3, iar alţii prin absenţe, aproape la fel de malodorante, de la moţiunea de cenzură eşuată marţi, 18 iunie. De ce a eşuat?

De bună seamă pentru că lumea s-a calmat şi presiunea a încetat, nu doar din pricina unei opoziţii prea slabe în Parlament, în urma lehamitei care i-a făcut pe mulţi să nu participe la scrutinul din 2016, ceea ce a repropulsat la putere PSD. Atunci, când Dragnea nu-şi făcuse încă, plenar, numărul, ca să scape de gratii, justiţia mai părea intactă, CCR cât de cât funcţională, Avocatul Poporului nu chiar atât de dezavuabil ca-n ultimii trei ani, iar Cioloş şi ai lui lăsaseră bună parte din ţară în ordine.

Încât poporul şi-a permis să se arate sastisit. Îl scosese din sărite blatismul penelist după episodul USL-ist, nu prea avea încredere în USR şi spera în suplimentări veritabile de venit, promise de o ciumă roşie care ştia bine că va aplica politici alimentând masiv inflaţia. Ca atare, s-a grăbit să se lase amăgit. Neînţelegând că miza nu e doar guvernarea, ci libertatea, independenţa justiţiei şi, deci, statul de drept, precum şi europenitatea României, unii şi-au îngăduit să se "pişe pe el de vot”.

Nici politicienii opoziţiei nu par, uneori, mai breji. Şi nu e vorba aici doar de inşi ca Rareş Bogdan, de la care nu se putea aştepta înţelepciunea de a evita să se recompromită prin apariţii la Antena 3.

Dotaţi, intelectual, cu o respiraţie cam scurtă, cu o memorie carentă şi o morală aproximativă, precum şi smintiţi de sfaturile unor consilieri prea leneşi ca să gândească până la capăt, unii politicieni ai opoziţiei se tem să nu păţească în 2020 ca în 2016, după intermezzo-ul tehnocraţilor lui Cioloş. Le e, cu alte cuvinte, frică să nu preia puterea spre a deconta, apoi, la urne, odioasele nefăcute ale PSD.

În schimb, par să vrea să se înfrupte îndelung şi netulburat din ciolan, eternizându-se la butoane ca fesenismul iliescist. Aşa că acţionează cu încetinitorul. Şi tolerează falsa schimbare la faţă a Dăncilei, un demers amăgitor acoperind perpetuarea restauraţiei. Inadecvarea lor se hrăneşe din aşteptări exagerate, orgolii umflate şi vanităţi exacerbate, din calcul cinic şi din indiferenţa unor dregători ai opoziţiei, sătui deja, încă înainte ca ţara să fi început măcar să iasă din marasmul refeudalizării, în care a împins-o Dragnea. E şocant miserupismul lor în faţa unei moţiuni care ar fi trebuit, imperativ, să treacă şi nepăsarea faţă de asumarea unei puteri, pe care, dacă instinctul democratic şi bunul simţ le-ar fi depăşit trufia, ar fi înţeles că sunt siliţi să facă totul ca s-o preia. Căci poporul a vorbit clar. Ba, la 26 mai şi-a repetat verdictul, exprimându-l nu doar în scrutin, ci şi în referendum.

De ce i se ignoră, deci, opţiunea pentru o schimbare de guvern? Ce n-a înţeles, în context, expirata clasă politică românească, dincolo de faptul că, rămânând la putere, PSD se afundă tot mai rău în groapa politică pe care i-a săpat-o regimul Dragnea, fără ca România să iasă la liman?

Mai întâi că alegerile şi referendumurile derulate în Europa şi SUA, în ultimii ani, relevă că popoarele s-au săturat de vechiul elitism politic, de corupţie, ipocrizie. cinism şi politicianism, că sunt informate şi le intuiesc pericolul, amendând neajunsurile elitelor sistematic şi din ce în ce mai aspru.

Apoi, că în faţa acestei revoluţii, condiţionate de globalizare şi de societatea informaţională, destabilizarea, criza şi accesul la putere al autocraţilor sunt oricând şi oriunde posibile. Nimeni, între politicienii tranzacţionalişti, nu se mai poate instala confortabil în iluzia invizibilităţii eventualei sale corupţii, spre a se lăfăi nepedepsit în hybris şi în binefacerile propriei dregătorii.

În fine, prea puţini politicieni români realizează că sunt în contratimp. Prea puţini pricep că România şi Moldova sunt angrenate, ambele, într-o cursă contra cronometru. Una, confruntându-i şi pe oamenii din vest, şi, mai aprig, pe cei din Rusia, China şi Hongkong. Lupta dintre sisteme e în toi. În vest face ravagii cenzura şi anticapitalismul ecologist şi politic corect. În China comunistă, succesul economic a pregătit edificarea unui sistem totalitar mai pur şi mai dur decât oricând şi oriunde în istorie, regimul instituind controlul realmente absolut şi cenzura cu adevărat totală. În alte zone, rolul nomenclaturii comuniste revine clerului islamist, iar în România şi Moldova cleptocraţiilor de felul celor comandate de Dragnea şi Plahotniuc, cu complicitatea justiţiei, Curţilor Constituţionale şi a altor instituţii.

Or, vorba lui Marin Preda, timpul nu mai are răbdare. Destructurarea imperativă a acestor state în stat sugrumând drepturile şi şansa la prosperitate ale cetăţenilor reclamă ceva mai puţină răbdare şi tergiversare şi o net mai energică şi riguroasă gândire şi acţiune politică. Absenţa celei din urmă va fi sigur pedepsită de electorat, dacă dreptul la vot va fi respectat. Dar şi poporul e chemat să se activeze cât se mai poate, cerând ferm şi cu voce tare schimbarea reală. Nu una mimată şi riscant întârziată.

VĂ MAI RECOMANDĂM

Faţa mediatică a corupţiei şi degringolada democraţiei

Dacă în Europa e în corzi, iar în România la reanimare, democraţia nu se va redresa nicăieri în condiţii de incompetenţă marca Dăncilă, prin duplicităţi şi politicianism gen Dan Barna, ori cenzura propusă de şefa CDU. (30.05.2019)

Scris de Continut sponsorizat

Probabil că moțiunea de cenzură are să cadă, ceea ce e bine