Revista Presei – 19 noiembrie

Scris de **Admin** Joi Noi 19, 2020 9:56 am

EXCLUSIV Un medic veterinar, ex-candidat PSD pentru Senat, va verifica secțiile ATI din toată țara Medicul veterinar Mioara Comana, directorul Inspecției Sanitare de Stat din Ministerul Sănătății, a fost desemnată să verifice toate secțiile de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI) ale spitalelor din întreaga țară. Din partea IGSU verificările vor fi coordonate de generalul Dan Paul Iamandi, recrutat de Securitate și protejatul secretarului de stat Raed Arafat. Decizia de a verifica toate secțiile ATI a fost luată în urma tragediei de la Spitalul Județean Piatra Neamț, acolo unde 10 persoane și-au pierdut viața într-un incendiu. Cine este Mioara Comana? Mioara Maria Comana a promovat în Ministerul Sănătății pe filieră PSD. Legăturile și conexiunile ei cu organizația condusă de Liviu Dragnea sunt vechi, de peste 16 ani. De exemplu, în anul 2004, a fost trecută pe lista candidaților PSD Teleorman pentru Senatul României….. În iunie 2019, după șase luni de la detașare, pesedista Rodica Nassar, în calitate de secretar de stat în Ministerul Sănătății, a întocmit un referat prin care solicita transferul Mioarei Comana de pe funcția de director al DSP pe funcția de director al Inspecției Sanitare. Referatul a fost aprobat de ministrul Sorina Pintea. În baza aceluiași referat s-a emis și ordinul de transfer asumat prin semnătură de Sorina Pintea. Astfel, din data de 10 iunie 2019, medicul veterinar Mioara Comana se ocupă de Inspecțiile Sanitare de stat. Conform documentelor consultate de Newsweek România, Mioara Comana a fost încadrată cu un salariu brut de aproximativ 16.000 lei, din care 2.500 lei reprezintă sporuri și indemnizației de hrană. 15% din această sumă reprezintă un sport pentru condiții vătămătoare, adică pentru că lucrează pe un computer….. Șoferul Direcției Inspecție Sanitară, transformat în șofer personal Direcția Inspecția Sanitară de Stat are arondat un șofer cu mașină de serviciu. Însă șoferul se duce în fiecare dimineață în zona Ghencea, din București, pentru a o prelua de acasă pe directoarea Mioara Comana. La finalul programului de lucru o duce înapoi. Dar nu este singurul director din Ministerul Sănătății care folosește șoferul și mașina ministerului în interes personal, deși cheltuielile de transport sunt decontate din bani publici. Această cutumă a fost împământenită în minister de 30 de ani, spun surse din minister…..Legat de faptul că nu a menționat în declarația de avere veniturile realizate de soțul ei timp de 11 ani, doamna Comana a spus zâmbind: „Poate soțul meu e șomer sau poate sunt nemăritată. Ce importanță are? Poate nu mai sunt căsătorită cu el, cine mai știe? Vă spun eu sigur, nu e nimic în neregulă”. Întrebată dacă soțul ei a lucrat în cadrul serviciilor de informații românești, așa cum se laudă dânsa în MS, Mioara Comana a refuzat să răspundă. Integral: https://newsweek.ro

Emanuel Ungureanu: Un manager de spital a cumpărat la suprapreț apă fierbinte la cisternă / La Iași, marii arși sunt îngrijiți într-o secție modernizată recent care nu are autorizație de securitate la incendiu / Cum pot spune oamenii aceștia că toți suntem la fel? O tragedie precum cea de la Piatra Neamț se poate repeta oricând în orice spital din România, iar cauzele dezastrelor din spitale pot fi identificate ușor: în toți acești ani “nu a existat voință din partea niciunui ministru să schimbe lucruri, iar totul este politizat în spitale, de la portar și liftier până la manager, toți oamenii sunt numiți pe criterii politice și sunt ținuți acolo, într-un sistem de tip mafiot”, afirmă, într-un interviu acordat HotNews.ro, Emanuel Ungureanu, deputatul care a făcut vizite neanunțate în peste 80 de spitale din țară în ultimii 4 ani. “Acest sistem nu a vrut schimbarea cu adevărat niciodată”, acuză Emanuel Ungureanu. “Exista un interes din partea unor politicieni ca prin managerii de spitale și firmele lor prietene să fure bani din reabilitări făcute de mântuială” Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, a făcut, în mandatul său, vizite neanunțate în 84 de spitale din țară, semnalând public nereguli și condiții improprii de tratament pentru pacienți și cerând schimbarea unor manageri de spitale. În cele mai multe cazuri, schimbările pe care le-a cerut nu au venit. “Vedem aceiași procurori incompetenți, aceiași manageri incompetenți, aceiași politicieni incompetenți. Ne învârtim în cerc din cauză că noi căutăm soluții de la oameni compromiși.” Spune însă că, după acest periplu prin 84 de spitale publice, îi este ușor acum să identifice cauzele dezatrelor: “În primul rând, toată infrastructura spitalicească învechită a fost imposibil de reabilitat temeinic atâta timp cât exista un interes din partea unor politicieni ca prin managerii de spitale și firmele lor prietene să fure bani din reabilitări făcute de mântuială. S-au cumpărat prize la suprapreț, instalații și echipamente electrico-sanitare de proastă calitate, în așa fel încât un băiat deștept care dă șpagă la partid și la manager să poată câștiga, iar firma lui să aibă de unde da și celor care îi facilitează contractul.” “Iar dacă cereți probe, vă puteți uita la cazul Bănicioiu. Ce face el? Merge pe lângă un ministru liberal, Nicolăescu, și face trafic de influență pentru a pune doi manageri în anumite spitale, pentru ca niște oameni de afaceri să poată câștiga contractele cu spitalul. Scopul? Foarte simplu: jaful”, adaugă Emanuel Ungureanu. O parte dintre spitalele unde Emanuel Ungureanu a făcut vizite neanunțate, a descoperit nereguli și a solicitat oficial luarea unor măsuri:- “S-au întâmplat tragedii, precum cea de la Suceava. Ținem minte acel prim val al epidemiei și acuzațiile pe care le-am făcut eu cu privire la modul în care s-au cheltuit banii publici și banii europeni la Suceava. Ce s-a întâmplat? Am cerut control din partea Corpului de Control al Ministerului Sănătății. Din considerente politice, acel control nu s-a mai făcut.”; – “Am cerut control la Spitalul din Târgoviște. Doamna care era avertizor de integritate acolo și care mi-a reclamat neregulile, o doamnă care este medic psihiatru, a fost dată afară acum două zile. Doamna Lorentina Florescu a fost dată afară acum două zile. Nu a mers niciun Corp de Control, nu s-a rezolvat nimic în Dâmbovița.”; – Am fost la Antibiotice S.A. Iași. Am arătat că acolo s-au comis fraude. Au trecut 10 luni, nu s-a făcut niciun fel de control.”; – Am fost la Târgu Jiu. Am arătat faptul că nu există capac la wc, că se scurge la propriu rahatul pe pereți, că nu există hârtie igienică în spital, cu toate că s-a achiziționat ilegal hârtie igienică de un milion de euro. Managerul a fost schimbat pentru 3 zile, apoi a revenit pe post.”- “Am arătat mizeria din Spitalul Județean Cluj. Managerul Șușcă a fost schimbat 3 ore, pe ceas, iar la intervenția PNL Cluj, a fost repus în funcție de ministrul Tătaru. Pe ministrul Tătaru l-a ținut puterea 3 ore.”- “Am fost la Spitalul Sfântul Spiridon din Iași. Vă rog să verificați autorizația de securitate la incendiu la noua unitate de mari arși. Veți vedea că scara de incendiu din centrul de mari arși, zona de evacuare, atenție, dă către un perete. Locul unde sunt îngrijiți marii arși nu are autorizație ISU. Mă refer la noua secție de arși modernizată. L-am reclamat pe managerul Bârliba, am făcut inclusiv o sesizare la DNA, a venit raportul Corpului de Control, Bârbila este în funcție.”; – “Am fost la Craiova. Am arătat munții de gunoaie din curtea spitalului, mizeria de la UPU. Am arătat cât de infectată este secția de Terapie Intensivă cu acele bacterii multirezistente. Consecința: au schimbat un manager incompetent de la PSD cu unul de la PNL și mai incompetent, care, atenție, printre primele achiziții pe care le-a făcut, a cumpărat apă fierbinte de la un combinat din Craiova. A cumpărat apă fierbinte la cisternă. În loc să repare instalația de încălzire a spitalului, în loc să se preocupe de bolnavi, în loc să facă ceea ce trebuie să facă un manager competent, el a achiziționat la suprapreț apă caldă, apă fierbinte, spunând că în acest fel o să rezolve problema căldurii în spital. Spre exemplu, la Spitalul Robănescu din București, unde sunt reabilitați copiii cu politraumă, nu a fost iarna apă caldă două zile. Au venit cu cazane cei de la Asociația Dăruiește Viață.”….. “Cum pot spune oamenii aceștia că toți am fost la fel și nimeni nu a încercat să schimbe nimic?” Emanuel Ungureanu se întreabă “Cum pot spune oamenii aceștia că toți am fost la fel și nimeni nu a încercat să schimbe nimic? Cum pot să fie atât de ticăloși? Cum poate să spună un ministru astăzi că toți suntem la fel de vinovați de ceea ce s-a întâmplat în ultimii 30 de ani, când eu am fost în birou la domnul Tătaru și de nenumărate ori mi-a spus: ‘Aș fi vrut să schimb manageri, dar nu m-a lăsat partidul.’ ? Cine l-a pus pe Tătaru, în 15 mai, să semneze numirea ca interimar, la Piatra Neamț, a unui fost șef de pompe funebre? Nu partidul? Cum să fim toți la fel? Poate să îmi indice mie vreun ministru cu care m-am bătut să facă reformă în sistemul sanitar că am vrut să numesc manager pe cineva apropiat, pe o rudă, pe cineva de la partid? Cum pot să spună că toți suntem la fel când, atât de evident, unii dintre noi au arătat nereguli, au cerut măsuri și au venit și cu soluții? “…..El acuză faptul că “blocajele au existat în toate mandatele de miniștri ai Sănătății – și în mandatul Bodog, și în mandatul Pintea, și în mandatul Costache, și în mandatul Tătaru. Toată lumea a recunoscut că tot ce am filmat eu, tot ce am arătat, toate propunerile mele sunt de bun simț. Tot ce vreau să schimb este un lucru de bun simț: managerii să fie numiți pe criterii de competență, prin concurs, pentru profesionalism. Am cerut investiții de la zero în spitale. Am propus soluții pe care le vede orice om care are cât de cât contact cu sistemul sanitar, iar eu am contact permanent de 19 ani, pentru că mă ocup de niște bolnavi cronici.”….E convins că “partea asta de jeg din spitale nu este o chestiune care ține de resurse, de bani. E pur și simplu o neglijență teribilă a Inspecției Sanitare de Stat, a DSP-urilor care ar trebui să umple spațiul public cu astfel de imagini, așa cum am făcut-o eu.” Integral: https://www.hotnews.ro

EXCLUSIV Specialiştii, despre raportările COVID-19 ale autorităţilor: O harababură totală, au pierdut controlul epidemiei Raportările zilnice ale numărului de infectări nu prezintă garanţii ştiinţifice, iar consecinţa se vede direct în felul în care autorităţile iau măsuri. Faptul că autorităţile recunosc că anchetele DSP durează mai mult de 24 de ore, arată că acestea au pierdut controlul epidemiei. După ce Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a arătat care este modalitatea de lucru din spatele raportărilor zilnice, în special cu privire la „cazurile noi nealocate pe judeţe“, un medic şi un bio-statistician spun că datele din coloanele cazurilor noi alocate pe judeţe nu oferă o imagine riguros-ştiinţifică a evoluţiei epidemice la zi, iar consecinţa se vede direct în felul în care autorităţile iau măsuri. „Adevărul“ i-a contactat pe Octavian Jurma, biostatistician, şi Gabriel Diaconu, psihiatru, pentru a comenta felul în care autorităţile gestionează epidemia. GCS a anunţat, ieri, 8.262 de cazuri noi de persoane infectate cu noul coronavirus. De asemenea, au fost înregistrate în ultimele 24 de ore 186 de decese. La ATI sunt internaţi 1.174 de pacienţi diagnosticaţi cu COVID-19. „Cheia“ întregii probleme rezidă în decizia autorităţilor centrale de a clasifica noile cazuri COVID-19 în funcţie de adresele din buletin, nu de locul în care aceştia trăiesc efectiv. Sistemul din spatele raportărilor zilnice ale GCS O sursă guvernamentală a dezvăluit pentru „Adevărul“ cum funcţionează pas cu pas sistemul din spatele raportărilor zilnice ale GCS. Rezultă că, zi de zi, rămân mii de „cazuri noi nealocate pe judeţe“ care aşteaptă – uneori mai bine de câteva zile – rezultatele anchetei epidemiologice, apoi sunt alocate ca fiind „noi“ judeţelor de unde provin. În acest fel autorităţile obţin în fiecare zi numărul total de infectări la nivel naţional, dar atunci când vine vorba de alocarea pe zone, acest proces este întârziat de anchetele DSP. „În special în cazul Bucureştiului sunt destul de multe persoane care nu locuiesc efectiv la adresa la care au domiciliul în buletin. Aceste cazuri de persoane infectate trebuie atribuite localităţii unde domiciliază efectiv, adică comunităţii din care provin. Asta se produce pe baza anchetei epidemiologice. Centrele de testare introduc automat rezultatele, iar la nivel de DSP evident că nu au cum să facă instant ancheta epidemiologică, că nu au cum, e fizic imposibil să facă în secunda doi ancheta epidemiologică şi să vadă din ce comunitate aparţine cazul respective. Acesta este un flux continuu de intrări şi ieşiri“, a declarat pentru „Adevărul“ sursa citată. Jurma: Dacă nu pot face anchete la 24 de ore, totul e inutil „Faptul că admit că nu mai pot face anchetele epidemiologice în 24 de ore este extrem de grav pentru că înseamnă că nici nu mai pot trimite la timp oamenii în izolare. Ei declară că prin absurd se mai fac anchetele la 24 de ore. Păi, n-ar trebui să fie deloc absurd, asta-i norma! În momentul în care nu mai pot să fac anchete în 24 de ore înseamnă că totul devine inutil. Chiar dacă am testa ca nemţii – 100.000 de teste pe zi – nu ne-ar ajuta cu nimic. Şi atunci, nu degeaba zic ei că nu are sens să testăm mai mult, pentru că ei nu pot să facă anchete epidemiologice nici măcar la testele astea puţine. Tot mai mulţi îmi spun: am fost testat, dar am putut să mă plimb patru zile, pentru că numai DSP-ul te poate băga în izolare. Şi atunci asta e problema: eu degeaba mă duc şi mă testez la un laborator privat, pentru că nu mă pot izola deoarece nu primesc concediu medical. Iar angajatorii le spun că îi dau afară sau nu le plătesc salariul“, a detaliat Octavian Jurma modul în care autorităţile au pierdut comtrolul epidemiei. Specialiştii spun că metoda aceasta de raportare este una contraproductivă, dacă nu dăunătoare, deoarece, atunci când ne uităm astăzi la „cazurile noi pe judeţe“, o parte din ele provin din „coşul“ celor „nealocate“ din zilele trecute (procesate, între timp, de DSP-uri). Integral: https://adevarul.ro

Un spital nou, construit cu 15.600.000 de lei, sta nefolosit de un an de zile Un spital modern din Botosani, dotat cu paturi cu aparate de oxigen, care ar putea fi folosit pentru tratarea pacientilor infectati cu noul coronavirus, sta nefolosit din primavara trecuta. Constructorul a finalizat lucrarile contractate, in schimb, autoritatile locale nu au asigurat utilitatile necesare functionarii acestui spital, informeaza Adevarul.ro. Este vorba despre o unitate spitaliceasca moderna cu aproximativ 20 de saloane si 84 de paturi, dotata cu baza de tratament si ingrijire si cu sursa de oxigen la fiecare pat. Lucrarea a costat 15.6 milioane de lei si a fost realizata cu fonduri de la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice prin Compania Nationala de Investitii. Reprezentantii firmei de constructii care au realizat lucrarea spun ca au apelat la toate autoritatile pentru a fi rezolvata problema, cu atat mai mult cu cat spitalul putea fi transformat in unitate suport-COVID avand in vedere criza de locuri in spitale, dar mai ales a celor dotate cu aparate de oxigen. Integral: https://ziare.com

EXCLUSIV Spitale COVID făcute din pix. Cazul „Sf. Ioan“, unde sunt infecționiști doar până la 15.00 …. În 20 octombrie, Ministerul Sănătății anunța că va suplimenta numărul paturilor ATI cu 100 în București. Spitalele vizate de schimbare erau: Colentina, Floreasca, Sf. Ioan, Malaxa, Sf. Pantelimon, Spitalul CF Witing. Cum s-a întâmplat practic acest lucru? Surse medicale de la Spitalul Clinic de Urgență Sf. Ioan ne-au relatat despre cum spitalul a fost operaționalizat în doar câteva zile, fără ca unitatea să aibă vreun medic de boli infecțioase sau o secție de infecțioase, cum medicii de alte specialități s-au trezit că trebuie să trateze pacienți COVID, deși nu este specialitatea lor. În cele din urmă, când au fost delegați trei medici infecționiști de la spitalele de boli infecțioas din București, aceștia lucrează doar de la 08.00 la 15.00 și nu sunt gărzi pentru a se asigura permanența. Aceste surse ne-au mai relatat că, din cauză că în avizul DSP nu este clar dacă, până la urmă, spitalul este suport COVID sau COVID, s-au trezit cu pacienți cu coronavirus cu pneumonii, pe care nu aveau competența să-i trateze. Sursele medicale acuză că, în fapt, autoritățile și-au dorit un loc unde să vină pacienții „un cimitir al mamuților, să le pui oxigenul și «Doamne ajută» mai încolo. Sunt vreo 24 de locuri (la terapie intensivă, n.r.), s-au umplut în două zile. Locuri libere la ATI nu sunt. Deci, nu a fost vreun mare câștig că a fost acest spital transformat în spital COVID, dar se vede în cifre că au mai apărut nu-știu-câte paturi pentru bolnavii COVID. Din 185 (de paturi) tu mizai pe 24 (la ATI,n.r.)”. Integral: https://newsweek.ro

Și politizarea ucide …. Președintele a anunțat nația că pandemia e sub control și că trebuie să fim mulțumiți că s-a plafonat la 10.000 de cazuri pe zi. O veste minunată, așa cum numai Iohannis știe să dea. Peste doar trei zile, laudele președintelui față de modul în care gestionează guvernul liberal criza s-au dovedit deșarte: sâmbătă au ars de vii zece bolnavi de Covid internați la secția de terapie intensivă a spitalului din Piatra Neamț. Scenele de groază cu paturile făcute scrum, aparatura și pereții înnegriți sunt cutremurătoare. Un lucru a devenit imediat clar: tragedia de la Piatra Neamț este rezultatul corupției, clientelizării, improvizației și politizării sistemului medical românesc. Iar pentru asta nu „suntem vinovați cu toții”, așa cum a spus în înțelepciunea lui ministrul Nelu Tătaru, ci exclusiv politicienii, care vreme de 30 de ani s-au dovedit incapabili să reformeze sistemul, atunci când nu au refuzat de-a dreptul s-o facă. Dacă e vorba de vreo vină colectivă, ea aparține clasei politice, nu cetățenilor care cad victime sistemului. Vorbele lui Tătaru mi-au adus aminte de cele ale lui Dan Voiculescu: „Toți am fost turnători”, prin care oligarhul penal și informator al Securității voia să-și diminueze propria vinovăție prin culpa colectivă. Bebelușii arși la maternitatea Giulești, femeia căreia i s-a dat foc pe masa de operație a doctorului Beuran, pacienții morți pe drumul între spitale, Colectivul, infecțiile nosocomiale ascund în spatele lor vinovății clare. Ele trebuie căutate în lanțul de complicități dintre mafia halatelor albe, managerii politici ai spitalelor, Colegiul medicilor, direcțiile de sănătate, politică și justiție. Pandemia a rescos la iveală tot acest putregai, în fața căruia medici și pacienți sunt, deopotrivă, neputincioși. Într-o criză sanitară de asemenea proporții, tragedia de la Piatra Neamț era aproape inevitabilă. Haosul care domnește în sistem, hei-rup-ul, corupția, neprofesionalismul, improvizația și delegarea responsabilității sunt nota comună. Asistăm, ca în atâtea alte situații nefericite, cum pisica vinovăției este pasată de la manager la prefect, de la DSP la șeful secției de terapie intensivă, fiecare venind cu varianta care îl disculpă. Procurorii au început ancheta, au făcut percheziții, au audiat martori și au strâns „probe”, spectacol menit să ne facă să credem că adevărul va ieși la lumină și se va face dreptate. Dar cum să crezi că așa ceva e posibil, când justiția română nu a condamnat pe nimeni la cinci ani de la Colectiv, iar partea de dosar privind infecțiile intraspitalicești, cele care i-au omorât pe mulți dintre supraviețuitori, nu a fost nici măcar finalizată? În cel mai bun caz, pentru moartea celor 10 oameni arși de vii la Piatra Neamț va plăti vreun electrician sau instalator, Dorel de la sculărie, cum se zice. Măcar de data asta nu a cutezat să iasă public niciun „expert”, ministru sau profesor de la UMF să explice doct cum astfel de lucruri „se întâmplă” și în alte țări, așa cum au făcut în cazul Beuran sau al infecțiilor intraspitalicești. Și-or fi dat și ei seama că acum chiar nu ține. Pe de altă parte, e de-a dreptul jenant să vezi cum ministrul Tătaru, lovit de teamă, ordonă controale la toate ATI-urile. Dar până acum ce-a păzit? Când medicii strigau că instalațiile de oxigen nu fac față, că funcționează la supracapacitate, că țevile, cablurile și circuitele sunt de pe timpul lui Pazvante, iar într-o zi or să crape, unde era? Iar după controale, nu tot improvizații se vor face?….De la preluarea mandatului auzim de la Tătaru aceeași litanie cu DSP-urile, cu reevaluarea managementului, a unităților sanitare, cu depolitizarea, incompetența și neimplicarea autorităților locale. Dar tocmai DSP-urile județene, cele nereformate și anchilozate, incapabile să facă anchete epidemiologice și să răspundă la telefoane, au căpătat puteri sporite în gestionarea pandemiei. Autoritățile locale ascultă acum de comandamentul politic și ignoră că rata de infectare în mari orașe – Alba Iulia, Blaj, Cluj, Timișoara, Sebeș – crește vertiginos. Asta pentru că virusul nu se supune noului slogan prezidențial „Vrem alegeri”. Integral: https://revista22.ro

Justiția melcilor. Niciun mare dosar din 12 deschise după Colectiv n-are o sentință finală! Unele nici n-au fost trimise în judecată Recurența tragediilor sanitare, Piatra Neamț 2020 după Colectiv 2015, vine pe fondul inexistenței unei lămuriri în justiție. Dintre toate cazurile de corupție și abuzuri în sistemul medical românesc, care au apărut după tragedia de la Colectiv, niciunul nu are sentință definitivă. Doar trei au ajuns la primul verdict (nedefinitiv), alte patru cazuri se află în diferite faze la prima instanță, iar cinci sunt încă la procuratură, după patru, cinci ani! Presa a scos la iveală mai multe cazuri, le enumerăm doar pe cele pe care procurorii le-au transformat în dosare penale. 1. Colectiv I Dosar deschis după incendiul din clubul Colectiv în care sunt inculpați cei trei patroni ai localului, artificierii, pompierii care au verificat clubul, primarul din acel moment al sectorului 4, Cristian Popescu-Piedone, și funcționare ale Primăriei. …. Stadiu: se află în apel la Curtea de Apel București, au avut loc ședințele legate de administrarea a noi probe, nu se va încheia mai devreme de primăvara lui 2021. ….2. Barocamera de la “Floreasca” Primul dosar în care a fost implicat un nume mare din medicina românească după Colectiv. Pornind de la barocamera nefuncțională, dar inaugurată cu mare fast la “Floreasca”, medicul Ioan Lascăr și alte persoane au fost trimise în judecată pentru o licitație pe care procurorii au considerat-o trucată, prejudiciul fiind de peste 8 milioane de lei. …. Stadiu: se află la cel de-al 32-lea termen în primă instanță, la Tribunalul București. Următorul termen va avea loc pe 24 noiembrie 2020. … 3. Secureanu I Este singurul dosar cu o finalizare, însă au fost condamnați doar cei din funcțiile mici. 7 dintre persoanele anchetate au recurs la procedura simplificată, și-au recunoscut vina și au primit pedepse de închisoare cu suspendare, 15 ani în total. Totuși, Secureanu, manager al Spitalului Malaxa, care a delapidat spitalul cu 9 milioane de lei, scoțând zilnic bani cash din vistieria spitalului, și alți 3 administratori nu și-au recunoscut vina. Așa că dosarul e încă-n primă instanță. … 4. Secureanu II Un al doilea dosar cu fapte din aceeași perioadă ale managerului Florin Secureanu, însă trimis în judecată abia în acest an. E vorba de servicii fictive prestate de firma celuilalt inculpat, Ionuț Tănase, dar și operații făcute de mătușa partenerei sale, Vrăbi, la clinica privată Monza ori materiale de construcții cumpărate pentru vila sa din banii spitalului. …. 5. Hexi Pharma Dosarul care a fost cel mai aproape de a avea o sentință definitivă. Cazul dezinfectanților diluați a fost trimis în instanță după un an, a avut o decizie inițială în 2019 și va întârzia cu sentința finală până la anul, după ce judecătoarele de la Curtea de Apel au repus cazul pe rol după ce rămăseseră în pronunțare. …. 6. Bebelușii morți cu infecții la Suceava Un caz groaznic de la spitalul care peste ani avea să fie epicentrul primului val al pandemiei de COVID-19 în România. Trei bebeluși decedați cu infecție nosocomială la Spitalul Județean Suceava, o anchetă tărăgănată, care a așteptat până la finalul anului trecut expertiza medico-legală. …. 7. VitalAire Reprezentanța din România a unei multinaționale care escroca pacienți, în principal bătrâni dependenți de aer, pe care-i dădea în judecată folosind acte false. Mai mult, ținea și o dublă contabilitate. După textul echipei GSP/Libertatea, șefii au fost îndepărtați, TIR-urile Parchetelor au plecat pline de documente. De 2 ani s-a așternut liniștea la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași. …. 8. Obregia Dosar pornit după ce echipa GSP/Libertatea a prezentat afacerile Spitalului Obregia cu diferite firme. Au fost trimise în judecată 5 persoane, nu și managerul Monica Boer, un nume pregnant în sănătatea Capitalei în 2017, dispărut în neant după investigația GSP și demisia ei. …. 9. Colectiv II Un dosar separat de cel aflat la Curtea de Apel, care vizează în special culpa medicală și infecțiile tinerilor care au decedat în spitale după ce au fost salvați inițial din incendiu. El se află încă la Procuratură. …. 10. Intervenția de la Colectiv Dosar pornit după ce, anul trecut, Libertatea a publicat filmările secrete ale intervenției de la Colectiv, care arată un haos general. …. 11. Gomoiu Dosar redeschis de DNA după ce Libertatea a prezentat, anul trecut, povestea jafului de la Gomoiu. …. 12. Burnei Dosarul medicului Gheorghe Burnei, arestat după o investigație publicată de Luiza Vasiliu în Casa Jurnalistului și condamnat în primă instanță la 3 ani de închisoare cu suspendare, pentru că lua șpagă de la rudele copiilor internați la Spitalul Marie Curie.Integral: https://www.libertatea.ro

Pentru o altfel de CCR (partea a II-a): denumirea instituției și membrilor După ce în partea întâi am criticat o inițiativă legislativă care intenționează să permită numirea la CCR doar a judecătorilor de carieră, în acest episod voi critica denumirile date instituției și membrilor săi. Justiția este înfăptuită de către instanțele judecătorești – Judecătorii, Tribunale, Curți de Apel, Înalta Curte de Casație și Justiție. Aici își desfășoară activitatea judecătorii (numiți și „magistrați de scaun”, pentru a-i deosebi de procurori, numiți și „magistrați de parchet”), care sunt recrutați în sistemul de justiție exclusiv prin concurs organizat de CSM, fără implicarea decizională a politicului (Președintele țării doar emite decret de numire, care este un act formal de învestire în funcție a celui admis în urma concursului). CCR nu este o componentă a sistemului de justiţie alcătuit din instanțele judecătorești. Faptul că s-a dat denumirea de „curte” acestei instituţii și faptul că s-a optat pentru denumirea de „judecători” pentru persoanele numite în funcţie în cadrul CCR şi de „magistraţi asistenţi” pentru membrii staff-ului tehnic menţine confuzia cu privire la locul și rolul acestei instituţii. De altfel, nu de puţine ori judecătorii CCR sunt denumiţi în presă „magistraţii CCR” și Curtea este considerată de către public un fel de supra-instanță. Or, judecătorii CCR nu fac parte din corpul magistraţilor reglementat de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, ci au un statut special reglementat prin Legea nr. 47/1992. CCR nu este o instanță de judecată și nu face justiție, așa cum se reglementează în Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. La CCR nu ajung dosarele cu litigii judiciare ale justițiabililor. În realitate, CCR este o autoritate politico-juridică autonomă a cărei atribuție principală este verificarea conformității dintre legislația primară (legi, ordonanțe ale Guvernului, ordonanțe de urgență ale Guvernului) și legea fundamentală (Constituția României). Având în vedere cele susținute mai sus, eu cred că înlocuirea denumirii de „Curte Constituțională” cu cea de „Consiliu Constituţional” şi a celei de „judecători” cu cea de „consilieri”/„membri” ar înlătura aceste confuzii. Aceasta ar presupune, este drept, modificarea Constituției. Sunt de părere că această nouă denumire nu ar aduce nicio atingere intenției exprimate de membrii Adunării Constituante care au dezbătut ceea ce avea să devină Constituția României din 1991 cu privire la CCR, ci ar sublinia mai bine rolul și misiunea diferită a instanțelor judecătorești care soluționează litigii judiciare, respectiv a instituției menite să verifice constituționalitatea legilor. Integral: https://roeu.org

Cu sau fără lumini de sărbători? Cât au cheltuit primăriile pe beculețe Cheltuielile exorbitante făcute de foștii primari pentru iluminatul festiv, prin contracte ținute departe de ochii publicului, pun sub semnul întrebării felul în cale vor arăta orașele de sărbătorile care se apropie. Puțini români vor să se lipsească de luminile care scaldă străzile și să se reîntoarcă la cenușiul ceaușist al Crăciunului, dar când se uită la nota de plată situația se schimbă. Anul trecut, de exemplu, Gabriela Firea a cheltuit pentru iluminatul Bucureștiului 12,9 milioane de lei, adică aproximativ 2,7 milioane de euro, spre deosebire de Viena ale cărei cheltuieli au fost la mai puțin de jumătate, doar 1,2 milioane euro. Cam tot atât a scos din buzunar și Constanța- 1,15 mil. euro. Primăriile din România au cheltuit, în 2019, în medie pentru iluminatul festiv 1.021.546,27 lei, arată un studiu făcut de InfoCons. Această sumă reprezintă o creștere cu 73% față de cea cheltuită în 2017….. Noii primari s-au luat cu mânile de cap când au văzut sumele pe care ar trebui să le scoată din buzunar pentru a onora contractele pentru luminițele de sărbători. Ciprian Ciucu, primarul sectorului 6, a dat vestea că anul acesta nu vor fi lumini de sărbători, deoarece contractul încheiat de Gabriel Mutu se ridică la 500.000 de euro, din care 100.000 sunt doar pentru Parcul Drumul Taberei….. Bucureștiul și-a pus beculețe, dar nu știe dacă le va aprinde Cum contractul încheiat de Gabriela Firea era valabil, iar Nicușor Dan a depus jurământul de abia pe 14 octombrie, beculețele au început să fie montate încă din primele zile ale lui octombrie. Contractul este unul derulat între Compania municipalității și firma MK Illumination din Deva, cea care asigură de trei ani încoace iluminatul festiv din București. Cum Gabriela Firea era pe picior de plecare, Compania s-a apucat rapid să monteze instalațiile. Deocamdată nu e clar ce se va întâmpla, dacă Nicușor Dan poate să rezilieze contractul sau este obligat să-l onoreze la prețul deja negociat. Noul primar spune că Bucureștiul este într-o situație financiară grea și că, deși ar fi frumos să avem orașul luminat de sărbătoare ”primul tău gând, reflexul sănătos pe care-l ai este să investeşti economiile pe care le ai în medici şi în medicamente, nu în haine de lux (…) atâta timp cât suntem în situaţia asta financiară dificilă, o să le avem în mod rezonabil, discret, cât să existe, asta cu titlu general”.Integral: https://romania.europalibera.org

Demiși de Clotilde Armand, șeful poliției locale lua 1.800 €/lună, șeful Domeniului Public – 2.800€ …. Porivit documentelor, Directorul poliției locale a sectorului 1 a încasat, anul trecut, suma de 109.027 de lei, dică 9.000 de lei (1.800 euro). Directorul ADP Sectorul 1 câștigă, lunar, suma de 13.770 de lei, adică 2.800 euro. “Directorul Administrației Domeniului Public Sector 1, directorul Poliției Locale Sector 1 și directorul Direcției de Investiții vor fi demiși începând cu data de astăzi. Aceste 3 direcții moștenite în forma actuală de la vechea administrație au creat un deficit de peste 700 milioane de lei în acest an și pun în dificultate bugetul local. Incompetența, neglijența și achizițiile publice suspecte nu mai au ce căuta în această instituție. Repet: am zero toleranță față de cei care au ales să fenteze legea și nu-și îndeplinesc atribuțiile“, a scris Clotilde Armand, pe Facebook. Integral: https://newsweek.ro

Alianța anti-USR-PLUS …Sâmbătă seara, în plină dramă umanitară, secretarul general adjunct al PMP se dovedea incapabil să-și depășească obsesiile anti-USR-PLUS și acuza, fără argumente, USR-PLUS de ipocrizie pentru că anunțase că își suspendă campania electorală în semn de respect față de victimele incendiului de la spitalul județean din Piatra Neamț. Deși absurdă, acuzația nu miră, căci se înscrie în consecvența cu care PMP atacă USR-PLUS, fie că este vorba de liderul PMP, Eugen Tomac, care cere USR-PLUS să renunțe la „aroganță”, fie de emisiunile televiziunii de casă a PMP, unde bălăcărirea USR-PLUS este o politică editorială pe care nu a mai putut-o evita nici ultimul moderator echilibrat al postului, lansat acum câteva zile într-un discurs aiuritor în care acuza USR-PLUS că și-ar fi sabotat singur inițiativa „Fără penali în funcții publice” doar pentru că, împreună cu PNL, a refuzat în final să participe la mascarada organizată de PSD pentru a îngropa proiectul. Și aceasta, deși însuși Ludovic Orban aprecia faptul că usr-iștii s-au lăsat convinși de liberali să nu marșeze la demersul duplicitar al PSD. Să acuzi USR-PLUS de aroganță și ipocrizie când la alegerile locale ai obținut mai puține voturi și nu ai câștigat nicio primărie semnificativă în mediul urban (Ioana Constantin abia a adunat 7,7% din voturi la sectorul 1) reprezintă în sine o mostră de aroganță. Știm însă că sondajele plasează PMP la limita pragului electoral înainte de alegerile parlamentare, deci PMP ar avea nevoie, teoretic, să „muște” din electoratul USR-PLUS. Retorica de scandal a PMP nu ar interesa însă pe nimeni dacă nu ar fi dublată de sprijinul PNL, partid care, după ce a susținut luni la rând că USR-PLUS ar fi partenerul său natural de guvernare, iată că anunță, prin senatorul Daniel Fenechiu și secretarul general Robert Sighiartău, că prima sa opțiune este o coaliție cu PMP și UDMR, vezi dragă Doamne, în virtutea unor valori comune creștin-democrate, de care nu pomenea însă nimic înainte de locale. Celor care cred că este vorba doar de retorica de campanie le amintim că același lucru îl spunea Ludovic Orban în vară la o reuniune a PPE. Este greu de înțeles de ce un partid care tună și fulgeră împotriva PSD preferă unui adversar constant al PSD, cum este USR-PLUS, un partid ca PMP, care i-a asigurat Gabrielei Firea majoritatea în CGMB timp de patru ani, iar după alegeri, la BEC a votat în favoarea contestațiilor lui Daniel Tudorache, fostul primar PSD de la sectorul 1. După alegerile locale din 27 septembrie și după ce și-a securizat Capitala prin atragerea lui Nicușor Dan, PNL a îngreunat numirea viceprimarilor Capitalei și l-a sabotat pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, prin președintele PNL al CJ Timiș, Alin Nica. Acesta tergiversează formalizarea alianței cu USR-PLUS, blocând astfel acțiunile pe care Fritz dorește să le ia pentru combaterea pandemiei și asigurarea serviciilor vitale în oraș. Dar pandemia nu pare să mai conteze, „dacă interesele partidului o cer”. Incontestabil, USR-PLUS nu a fost un aliat comod al PNL, ca PMP, refuzând statutul de anexă. A avut propriul candidat la președinție, enervându-l pe Klaus Iohannis, și apoi a anunțat că îl va propune pentru funcția de premier pe Dacian Cioloș. A fost de ajuns pentru ca Ludovic Orban să se simtă amenințat și să treacă la arderea punților dintre PNL și USR-PLUS. Căutăm deci degeaba explicații la nivelul doctrinelor; hărțuirea și hăituirea USR-PLUS are altă explicație: partidul lui Dan Barna și Dacian Cioloș s-a afirmat deja prin forțe proprii ca alternativă politică la PNL pe partea dreaptă a spectrului politic, fie că este vorba de inițiativa „Fără penali în funcții publice”, fie că s-a bătut la baionetă în parlament împotriva lui Iordache pentru legile justiției, PNL fiind practic târât, de ochii lumii, spre susținerea anticorupției, care nu este proiectul său preferat. Mai mult, USR-PLUS a deranjat PNL prin intransigența față de traseism, fenomen pe care PNL l-a încurajat. Incompatibilitatea este deci de fond și dintotdeauna, iar pnl-iștii pozează în moderați doar pentru a nu speria electoratul nehotărât, rezervând pentru PMP rolul celui care aruncă mizerie în ventilator. Asta vedem zilnic la televizor….Dintre forțele politice active în România, doar USR-PLUS, cu toate limitările sale, este „liberă de contract” cu sistemul ticăloșit instituit în cele trei decenii de tranziție poticnită și coruptă. Integral: https://revista22.ro

România are cea mai redusă rată de recuperare economică din UE. De ce? Unde sunt banii de salvare, de ce nu se văd rezultatele, sau banii nu au ajuns unde trebuia să ajungă pentru susţinerea economiei? În doar 8 luni, datoria publică a crescut cu nu mai puţin de 75 mld. lei După aproape cinci luni de la prezentarea planului de relansare economică anunţat la data de 1 iulie 2020 de către preşedintele Klaus Iohannis, prin care IMM-urile urma să primească granturi pentru capital de lucru în valoare de 2.000 de euro, niciun cent nu a ajuns la firme, acum, la jumătatea lui noiembrie. Companiile occidentale au primit ajutoare de supravieţuire de zeci de miliarde de euro, la o simplă cerere. Cifrele nu aveau cum să nu fie reflectate de statistici. „Cei 2.000 de euro nu au ajuns încă la oameni, înţelegem că vor intra la finalul acestei săptămâni aceşti bani. Au fost circa 29.000 de microîntreprinderi înscrise, care urmează să primească 2.000 de euro. Programul a fost lansat în vară, dar sperăm să vină şi ne dorim o agilizare a acestor proiecte, mai ales în contextul actual“, spune Roxana Mircea, owner al REI Finance Advisors. Sute de miliarde de euro au aruncat guvernele Uniunii Europene în arenă pentru a-şi salva economiile. România, în această aventură a salvării, şi-a majorat deficitul bugetar la 10% din PIB, şi-a crescut datoria publică cu 75 mld. lei, în doar opt luni din an, şi este dispusă să împrumute, în 2020, până la 150 de mld. lei, o sumă incredibilă. Şi încă pe atât, în anul ce vine. Unde sunt banii de salvare, de ce nu se văd în rezultate? Sau banii nu au ajuns unde trebuia să ajungă, pentru susţinerea economiei? Nicio declaraţie oficială nu poate ascunde realitatea că economia României este cel mai slab performantă economie din UE în această criză. Datele Eurostat arată că România a avut una dintre cele mai mari scăderi din UE şi are cea mai înceată revenire, de la izbucnirea crizei medicale încoace. Privită comparativ, creşterea de 5,6% în T3 la T2 nu înseamnă deloc o revenire puternică, cum susţin preşedintele Klaus Iohannis şi miniştrii săi. În T2, faţă de T1, Europa a scăzut, pe medie, cu 11,4%. România a scăzut cu 12,2%…..Şi, totuşi, România s-a împrumutat, în această vreme, de 75 mld. lei şi se va mai împrumuta cu încă 50 de miliarde de lei până la final de an. Pe ce s-au dus banii, dacă ei în economie nu se văd? Integral: https://www.zf.ro

Cerem viitorilor parlamentari să elimine definitiv impostura care ne ucide țara SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE VIITORII SENATORI ȘI DEPUTAȚI AI ROMÂNIEI Stimați politicieni, viitori senatori și deputați, Vă aflați la începutul unei noi campanii electorale în care dumneavoastră, politicienii, vă pregătiți să cuceriți alegătorii și să le depozitați speranțele pentru încă patru ani. Dar cu ce drept ne cereți votul, câtă vreme nu spuneți nimic despre ce veți face pentru ca legile din următorii ani să nu mai fie date de impostori și hoți, în apărarea imposturii și a hoției? Dorim să ne spuneți ce veți face, ca viitori membri ai Parlamentului, pentru a deparazita instituțiile statului de mistificatori care și-au inventat biografii mincinoase pentru a primi funcții și demnități, pe scurt, pentru a obține, prin înșelăciune, votul românilor? Ce veți face cu oamenii lipsiți de competențe reale, care și-au falsificat actele de studii și au inventat episoade de viață doar pentru a simula abilități pe care nu le-au avut niciodată? Ce veți face cu cei care gestionează bugetul și resursele acestei țări, care fac trafic de influență, promovează legi și iau decizii prin care spoliază și corup societatea în care trăim? Sărăcia și disperarea care au împins milioane de români în afara granițelor se datorează în cea mai mare măsură impostorilor. De trei decenii, ei comit nestingheriți un adevărat genocid spiritual. Într-o țară în care managementul contraselecției a devenit metoda de guvernare, senzația pe care o avem este de moarte lentă a unui întreg popor. Contraselecția e boala letală a României, pentru că ea secătuiește rezervorul de inteligență și moralitate care asigură forța oricărei națiuni. Pentru a opri acest dezastru, vă solicităm deci să promovați în campania dumneavoastră actele normative care să reglementeze introducerea măsurilor de mai jos și să ne garantați că, odată aleși, le veți adopta urgent: 1. Înființarea unui Registrului Național al Diplomelor (RND), gestionat de o autoritate în subordinea Ministerului Învățământului, care să alcătuiască o evidență informatică (bază de date) accesibilă pe internet oricărei persoane interesate. În Registrul Național al Diplomelor trebuie să figureze toate diplomele de studii emise pe teritoriul României începând cu anul 1990, pentru învățământul liceal, universitar și postuniversitar, atât de stat, cât și privat. 2. Instituirea obligației legale ca toți angajații din instituțiile de stat să dea declarații pe proprie răspundere, prin care să-și asume, sub sancțiunea legii penale, faptul că actele de studii depuse la angajare sunt autentice, angajatorii fiind obligați să afișeze, pe site-ul fiecărei instituții de stat, listele centralizate cu numele angajaților și elementele de identificare ale diplomelor. Studiile angajaților statului trebuie să fie publice, așa cum sunt și averile lor, verificate de o autoritate națională, pe baza declarațiilor de avere. 3. Modificarea de urgență a art. 14 din Legea 153/ 2017 (cunoscută drept Legea salarizării), în sensul eliminării sporului de doctorat pentru toate persoanele angajate în sistemul public, cu excepția celor care lucrează în domeniile învățământului, cercetării, culturii și sănătății. O astfel de măsură legislativă ar opri inflația de doctorate obținute de persoane cu profesii complet irelevante în raport cu un astfel de titlu academic. 4. Introducerea obligativității postării CV-urilor pe site-urile instituțiilor publice, pentru toate persoanele din sistemul public care ocupă funcții de conducere…..5. Redactarea unui Statut al Demnitarului, similar Statutului Funcționarilor Publici, în care să fie prevăzute standardele de etică și integritate obligatorii pentru persoanele care își depun candidatura, ori sunt numite în funcții în urma procesului electoral. Integral: https://campaniamea.declic.ro

Adio, iarnă! Ciucu a reziliat contractul cu firma care urma să aducă zăpadă Aparent noul primar al sectorului 6 nu se va sătura până nu va ruina complet Crăciunul locuitorilor care l-au ales de bună credință. După ce a anunțat că nu va pune luminițe de sărbători, invocând un fleac de contract de jumătate de milion de euro, acum a reziliat și contractul cu firma care trebuia să aducă zăpadă în sector. „Am verificat și este vorba de o afacere făcută de fostul primar prin care o firmă trebuia să aducă 120 de tone de zăpadă pentru 6 milioane de euro, să o pună pe străzi să pară că e sărbătoare. Nu cred că avem nevoie de așa ceva”, a invocat, cu un tupeu teribil, liberalul care ocupă vremelnic funcția de edil al sectorului. Acesta a mai adus tot felul de argumente lipsite de substanță, cum că firma care trebuia să pună zăpadă în sector avea doar un singur angajat care era și pesedist pe deasupra. Integral: https://www.timesnewroman.ro