Bătălia din culisele guvernării. Rivalitățile dintre PNL și USRPLUS, greu de strunit. Ce urmează?

Scris de **Admin** Joi Mar 04, 2021 1:57 am

După campania electorală, PNL și USRPLUS au renunțat, într-o oarecare măsură, la atacurile reciproce publice. Însă, în subteran, cele două partide continuă să se saboteze. Cât va supraviețui această coaliție?

Un membru al Guvernului a apreciat, neoficial, că, în aceste condiții, nu crede că această coaliție va supraviețui proximului congres PNL, unde urmează să fie ales viitorul președinte al formațiunii liberale.

În paralel cu conflictele din Guvern dintre USR PLUS și PNL, mai există și alte bătălii. Una, în București, unde s-au creat diferite tabere ad-hoc care se ciocnesc între ele încă din octombrie 2020, imediat după instalarea noii administrații locale. Până și faptul că Nicușor Dan nu răspundea la telefon a devenit un subiect de reproș public.

Primele divergențe au apărut încă din noiembrie, când lui Nicușor Dan i s-a reproșat că se afișează prea des cu Ludovic Orban și sprijină astfel PNL, în campania electorală pentru alegerea Parlamentului.

O a doua bătălie, nedeclarată, este între Ludovic Orban și Florin Cîțu, care, deși nu recunoaște oficial, se pregătește să preia conducerea PNL. O a treia este între Dan Barna și Dacian Cioloș, întrucât USR PLUS va trebui să aibă un singur președinte.

Nicușor Dan vs Vlad Voiculescu

De la începutul mandatului său, primarul Capitalei a fost trolat de fanii USR PLUS, pentru că Vlad Voiculescu nu a fost ales, de consiliul municipal, în funcția de viceprimar.

„Lipsește omul care a demonstrat că vrea să facă cel mai mult pentru sănătate... îl vrem pe Vlad Voiculescu acolo unde trebuie să fie. Încrederea se câștigă, dar se și pierde“, i-a scris primarului Capitalei Oana-Maria Pârjolea un mesaj pentru care a primit aproape 150 de like-uri. Ea reacționa astfel la o postare în care Nicușor Dan se afișa cu Ludovic Orban.

Au urmat atacurile directe, dinspre Vlad Voiculescu.

„Campanie electorală mascată și ilegală din bani publici: reclamă cu marile realizări ale guvernului (prin Compania Națională de Investiții). Ce rușine!

Fix ca Firea și PSD! Ce rușine!“, a fost mesajul lui Voiculescu, după ce Orban și Nicușor Dan au inaugurat stadionul Steaua.

Disputa s-a încheiat abia după parlamentare, când Vlad Voiculescu a optat să fie ministru și a spus că a renunțat la poziția de viceprimar fiindcă Nicușor Dan nu-i răspundea la telefon: „Când cel alături de care ai candidat nu îți răspunde la telefon mai bine de o lună după seara alegerilor… nu e chiar un semn bun“.

„Nu-mi răspunzi la SMS“

Și primarul sectorului 6, Ciprian Ciucu (PNL), a scris pe Facebook că Nicușor Dan nu-i răspunde la telefon.

„Când va răspunde la telefon voi vorbi cu el. În această perioadă a fost inabordabil. Credeți că eu nu aș vrea să știu și eu ca să vă pot spune și dumneavoastră?“, a arătat Ciucu, la 5 iaunuarie 2021.

Bătălia din culisele guvernării. Rivalitățile dintre PNL și USRPLUS, greu de strunit. Ce urmează? Aebd868d8fe86c3adc741b3312e1f7c8

ATENȚIE ȘI SCANDAL Vlad Voiculescu (foto sus) este ministrul din Guvernul condus de Florin Cîțu (foto jos) asupra căruia sunt cele mai multe reflectoare - Foto: INQUAM PHOTOS/ Octav Ganea

În noiembrie, liderul USR Dan Barna susținea și el că mai mulți colegi de partid au această problemă cu Nicușor Dan.

Și pe parcursul primelor luni din 2021, dinspre primarul liberal al Sectorului 6 au mai plecat mici înțepături spre independentul de la Primăria Capitalei.

Clotilde Armand vs Burduja

La început de februarie, în Sectorul 1 a izbucnit un uriaș scandal între primarul Clotilde Armand și organizația locală a PNL, condusă de Stelian Burduja.

Liberalii au blocat, în consiliul local, mai multe propuneri ale primarului. Clotilde Armand i-a acuzat că au refăcut USL-ul și sunt supărați pentru că n-au primit conducerea Administrației Domeniului Public. Disputa a degenerat prin mediatizarea ei intensă, inclusiv la Antena 3.

Niciuna dintre părți nu a manifestat dorința de a tempera situația, liderii naționali ai PNL și USR PLUS nu au intervenit pentru a aplana conflictul.

Și-n sectoarele 2 și 4, în consiliile locale, PNL și USR PLUS au avut dispute, dar niciuna de amploarea celei de la Sectorul 1.

Miniștri USR vs miniștri PNL

În interiorul Guvernului, disputele au fost ținute într-un relativ secret. De exemplu, s-a văzut puțin din bătălia dintre Claudiu Năsui și Virgil Popescu, care au trebuit să-și împartă fostul Minister al Economiei și Energiei.

La ora redactării acestui articol, două ministere cheie pentru funcționarea economiei nu aveau hotărâre de guvern de organizare și aveau funcții cheie neocupate, pentru că cele două părți nu ajunseseră la un acord de separare.

Mai mult, cei doi au publicat separat proiecte de hotărâre de Guvern privind organizarea Ministerului Economiei, respectiv Energiei, proiecte în care nu mai puțin de cinci companii erau disputate. Ele figurau în anexe atât la Economie, cât și la Energie.

Astfel, Ministerul Energiei dorea să preia ISCIR, CNCIR, Agenția Nucleară și Societatea Radioactiv Mineral Măgurele.

Însă aceste companii sunt dorite și de Ministerul Economiei, fiind trecute pe lista cu unitățile sale din subordine. O altă companie care se află pe lista ambelor ministere este Conversmin, care are ca activitate conservarea minelor și carierelor.

Fieful lui Gheorghiță, atacat

Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, a fost suspectat că vrea să preia controlul operațiunii de vaccinare anti-covid-19, de la colonelul Valeriu Gheorghiță.

Voiculescu și influencerii apropiați USR au atacat faptul că bătrânii au fost dați deoparte, în timp ce diferite instituții ale statului și-au vaccinat angajații, printr-un sistem paralel cu cel oficial.

„În perioada următoare, Ministerul Sănătăţii va trebui să vegheze la două vulnerabilități – 30% dintre vaccinări sunt în afara platformei de vaccinare.

Guvernul condus

de Florin Cîțu este

împărțit în două:

cabinetul PNL și

cabinetul USR PLUS

Sorin Cîmpeanu, înainte de a ști că Cîțu îl critică pe Voiculescu: „Este recomandarea noastră ca toți părinții să-și dea acordul pentru testare“.

Același Cîmpeanu, după ce a aflat de conflictul Cîțu - Voiculescu: „Cineva s-a grăbit, într-adevăr, din păcate. Acest formular va fi schimbat, vor fi adăugate informații ca să fie adus în conformitate cu legislația în domeniu“.

În paralel, parlamentarii liberali l-au bombardat pe Vlad Voiculescu cu interpelări, iar diverși lideri locali i-au criticat activitatea.

Totuși, coaliția a rămas unită când PSD a depus o moțiune simplă împotriva ministrului Sănătății. Moțiunea a fost respinsă.

Boc, mai bătăuș decât de obicei

Primarul PNL al Clujului, Emil Boc, a avut și el o dispută cu Vlad Voiculescu, dar n-a fost singura sa controversă cu echipa guvernamentală.

Boc i-a reproșat ministrului Sănătății că nu s-a consultat cu administrația locală când a pus în sarcina ei, fără să-i asigure resurse, organizarea vaccinării anti-covid-19.

Însă liberalii din Ardeal, cu Boc și Bolojan în frunte, au fost mai activi decât de obicei, la acest început de an: au criticat modul în care Ludovic Orban a negociat componența Guvernului și s-au opus numirii unor prefecți maghiari în fiefurile lor.

„S-a trecut o linie roșie“, a spus, amenințător, primarul Clujului, când a aflat că Orban a cedat prefectura Cluj.

De altfel, de mai multe săptămâni, liberalii din Ardeal – cu rezultate foarte bune în alegeri – par să se fi unit împotriva actualului președinte al partidului.

Premierul ar vrea și partidul

„Știu că în acest moment foarte mulţi lideri politici se dau la o parte pentru că a face reformă e complicat, e nevoie de asumare şi nu vrea nimeni să-şi asume acest lucru.

Îmi asum eu, cu toate riscurile politice, chiar dacă ştiu că şi în PNL, unde eu activez ca vicepreşedinte, va urma un Congres şi vor fi şi acolo candidaturi.

Nu mă interesează acest risc, îmi asum acest risc şi mai departe, indiferent de costul pe care s-ar putea să-l plătesc în acel Congres, pentru orice funcţie aş candida acolo“, a declarat, recent, premierul Cîțu, aceasta fiind cea mai clară sugestie că se pregătește de o confruntare cu Ludovic Orban.

Declarația sa vine și în contextul în care Orban și ceilalți lideri ai coaliției i-au blocat lui Cîțu proiectul de tăiere a sporurilor bugetarilor.

În replică, premierul a anunțat că el este cel care decide remanierile guvernamentale – o amenințare către miniștrii fideli lui Orban: „În vară, premierul evaluează, bineînţeles, pentru că avem un singur premier. Evaluează performanţa miniştrilor şi execuţia bugetară şi, apoi, luăm decizii pe baza acestora“.

Și-n USR PLUS trebuie finalizată procedura fuziunii și ales un nou președinte.

Dacian Cioloș a atras atenția că viitorul lider este ales, conform statutului, prin referendum: “Preşedintele USR PLUS, conform statutului, acum – şi aşa sper să rămână şi după aceea – e ales prin referendum de către toţi membrii partidului, nu de către congres. (…) Preşedintele partidului poate să fie ales independent de data la care e congresul şi vom vedea care e momentul oportun“.

UDMR tace și face

Uniunea Democratică a Maghiarilor din România n-a fost implicată în niciun conflict cu partenerii de guvernare, din momentul formării guvernului Cîțu.

Liderul Uniunii și miniștrii săi n-au exprimat nicio opinie critică la adresa colegilor lor.

Singura chestiune sensibilă pe care s-au pronunțat câțiva parlamentari UDMR a fost cea legată de anchetarea magistraților: Uniunea susține desființarea secției speciale, SIIJ, dar nu vrea ca dosarele judecătorilor și procurorilor suspecți să ajungă din nou la DNA.

Sunt 30% dintre oameni în registrul național de vaccinare și nu sunt în platforma de vaccinare. Sunt centre care nu sunt informatizate, lucrurile se fac pe hârtie (...) Avem mai multe centre cu circuit închis decât cu circuit deschis. (...)

Nu există o hotărâre a guvernului sau a Ministerului Sănătăţii care să fi aprobat aşa ceva“, a declarat Vlad

Voiculescu.

Mesajul său a fost amplificat de fanii USR, dar Gheorghiță a rămas neclintit. Un astfel de centru de vaccinare, cu circuit închis, a fost amenajat la Camera Deputaților, dar deputații USR nu au protestat.

La mijlocul lui februarie, Gheorghiță și Voiculescu păreau să se fi împăcat, apărând împreună într-o vizită pe teren.

Epopeea formularului

În februarie, când s-au deschis școlile, a avut loc o discuție în contradictoriu despre soarta formularului prin care părinții își dădeau acordul pentru testarea copiilor.

Cîțu: „Nu trebuie să vină lumea cu formularul completat la școală“.

Voiculescu: „Recomandăm părinților să aducă din prima zi de școală formularul de consimțământ tipărit și semnat, pentru ca elevii să poată fi testați imediat atunci când este nevoie“.

SHARE

Scris de **Admin** Joi Mar 04, 2021 2:01 am

Când a părăsit definitiv România, în vara anului 1978, generalul Ion Mihai Pacepa (1929—2021) era în plină glorie.Şocul cuplului Ceauşescu a fost total, isteria s-a generalizat în vârful piramidei. Mai ales că, în primul rând prin postul de Radio Europa, lumea aflase despre „defecţiunea” sfetnicului de maximă încredere.

Citește și

Cozmin Gușă o atacă pe campioana olimpică Alina Dumitru pentru că nu-l susține la președinția FRJ

Pacepa nu trădase ţară. O trădase Partidul Comunist Român, înfiinţat acum 100 de ani, pe 8 mai 1921, ca secţie a Internaţionalei Comuniste. Ceauşescu a fost un soldat fanatic al cauzei bolşevice.

S-a opus din răsputeri oricărei forme de destalinizare reală. Pacepa era conştient de teatrul jucat de Ceauşescu ca „apărător al interesului naţional”. Dictatorul îşi apăra propriul interes, nicidecum pe acela al unui popor umilit şi dispreţuit.

La puţină vreme după evadarea generalului din „lagărul socialist”, poetul de curte Adrian Păunescu a publicat în „Flacără” un „poem” amenințare: „Blestem trădătorului de ţară”. Conţinea cuvintele-cifru: „Păduche de pace, pardon!”

Păunescu are bust într-un parc din inima Capitalei. Pacepa este în continuare denigrat, înjurat, persiflat de lupii vechi şi noi. Fireşte, cu patriotică, păunesciană indignare. Cum altfel?

Voi povesti acum un episod extrem de revelator, neştiut până azi, din perioada când conduceam Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România.

Citește și

Desființarea Secției Speciale o lasă pe Adina Florea fără 150.000 de lei anual

Era în vara anului 2006, convorbire telefonică de peste un ceas cu generalul Ion Mihai Pacepa. Mă suna după ce-mi trimitea un mesaj pe mail. Îi spusesem că urma să plec din nou în ţară pentru coordonarea cercetărilor Comisiei. M-a rugat să-i transmit un mesaj preşedintelui Traian Băsescu.

L-am ascultat atent, era extrem de concis. Îl ruga pe preşedintele României să ţină cont că mesajul venea de la un fost consilier prezidenţial. Îl avertiza că securiştii continuă să intoxice spaţiul public, că dezinformarea este în plină ofensivă.

Pentru a preveni această epidemie de falsificări şi calomnii, sugera generalul, ar trebui investigate depozitele de documente acumulate de Mihai Pelin (1940-2007) şi alţi ciraci ai lui Virgil Măgureanu. Lui Pelin îi încredinţase fostul său coleg de facultate Virgil Măgureanu conceperea şi redactarea Cărţii Albe a Securităţii.

Cele două volume tipărite „pentru uz intern" de SRI erau o combinaţie deliberat deconcertantă de informaţii verificabile şi invenţii, născociri, aiureli securiste. Nici în cazul Pacepa, nici în altele legate de planurile şi interesele fostei Securităţi ori ale SRI, SIE etc, Mihai Pelin nu este un martor credibil.

Gogoşile despre pretinsa pregătire a punerii sale sub acuzare pentru corupţie au fost concepute de Plesită şi ceilalţi scenarişti din Securitate. Prima întrebare pe care mi-a pus-o președintele Băsescu după ce i-a transmis mesajul a fost „Dar mai trăieşte Pacepa?”

Mi-am dat seama atunci cât de perverse şi perfide pot fi dezinformările securiste. „Evident că trăieşte! Am conversat îndelung cu el săptămâna trecută".

Ieri, nici nu apucasem să postez primul text despre decesul generalului că m-am trezit cu mesaje care se îndoiau de acurateţea ştirii. Unele îmi spuneau, pasămite amical, „E mort de multă vreme".

Ştiu bine cazul generalului Doicaru. Am luat cina aici, la Washington, cu fiul său, Vladimir, fostul meu coleg de clasă, şi cu Constantin Răuță, top level defector şi el. Era pe Wisconsin Avenue, cred că tot în 2006. Poate un an mai târziu.

Era la restaurantul japonez Benihana. Vladi şi Constantin s-au dus în anii din urmă. Acum s-a dus şi Pacepa. Dar mai suntem unii care nu înţelegem să cauţionăm prin tăcere resurecţia minciunii. Şi atunci, întreb, cu cine conversam eu la telefon? Cu fantoma generalului Pacepa?

Am citit ieri pe Facebook aceste elocvente rânduri ale profesorului Marian Zulean: „Cineva spunea că Pacepa funcţiona ca o hârtie de turnesol. Cât era viu, unii îl considerau erou, alţii îl considerau trădător. Polarizare maximă. Teză şi antiteză. La anunţarea morţii sale a apărut a treia explicaţie: era doar un corupt. Am citit azi articole scrise de trei istorici spunând acelaşi lucru, în EVZ, Adevărul (pe al treilea nu-l mai găsesc, pentru referinţă). S-a rezolvat dilema Pacepa: nici erou, nici trădător. Verdict final: corupt. «Fondator al corupţiei contemporane». Wow! Să-i fie corupţia uşoară!"

Imediat după ce ştirea rămânerii în Occident a şefului spionajului românesc a devenit publică, moara de rumori a Securităţii s-a dezlănţuit fulgerător.

Două teme repetate, şoptite, vehiculate repetat în chip obsesiv:

1. Corupţia fără egal a generalului care ar fi urmat să fie dezvăluită şi pedepsită; şi

2. Non-românitatea (alogenitatea—sic!) lui Pacepa.

Ţin minte cum îmi spunea un coleg că Pacepa era evreu. Altul spunea că soţia sa din epocă era evreică. Aştept acum şi reluarea acestei zvonistici antisemite. Nu m-ar mira câtuşi de puţin. Folosind un poncif, însă unul cu semnificaţie autentică, în 1978, Ion Mihai Pacepa a ales libertatea.

O Românie într-adevăr liberă nu-l va eroiza. Dar nici nu va perpetua basmele calomnioase scornite împotriva sa de Securitate.

Bătălia din culisele guvernării. Rivalitățile dintre PNL și USRPLUS, greu de strunit. Ce urmează?