Abuzul instituționalizat, mai traumatizant decât boala

Scris de **Admin** Lun Apr 19, 2021 5:11 am

https://www.art-emis.ro/analize/abuzul-institutionalizat-mai-traumatizant-decat-boala

Deși a trecut mai mult de un an, încă sunt discuții serioase cu privire la modul în care a apărut acest virus și la rapiditatea anormală prin care s-a răspândit în lume. Documente credibile, tot mai des evidențiate, conduc spre ipoteza programării din timp a pandemiei Covid de către oculta mondială în scopul împuținării populației globului sau/și pentru a forța schimbarea sistemului social mondial. Se susține, prin exemple concrete, intenția câtorva magnați conectați la „BigPharma” de a se îmbogăți nemăsurat prin instaurarea fricii la nivel mondial și impunerea unor vaccinuri experimentale.

Dincolo de discuții și de ipoteze, ceea ce simțim concret este faptul că folosindu-se ca motiv pandemia drepturile noastre sunt restricționate și anulate într-un ritm care a devenit sufocant. Printr-o avalanșă de abuzuri, sub protecția instituțiilor statului, suntem transformați în animale și suntem mânați, precum turma cu pocniri din bice și amenințări permanente, pe drumul către abator. Abuzul a devenit stigmatul acestor zile, iar dezinformarea a ajuns fașa lipită strâns peste ochii fiecăruia dintre noi.

Minciuna ca politică de stat.

Avem dreptul de a afla adevărul? Dacă da, de ce ni se arată numai o singură fațetă a problemei? Întotdeauna, în mod oficial, sunt date ca exemplu somități medicale care susțin pe deplin măsurile restrictive și care, la unison, spun că singurul mod de a scăpa de virus este vaccinarea de masă. Niciodată, dar niciodată, autoritățile sau presa nu prezintă și punctele de vedere ale celorlalte personalități medicale, de cel puțin același calibru cu primele, care susțin cu totul altă versiune. Sunt socotiți delicvenți toți cei care arată în mod convingător, cu exemple concrete, științifice, avantajele tratamentului preventiv, vulnerabilitățile reale ale vaccinurilor impuse, nevoia accesului liber, gratuit, la teste și existența în farmacii a medicamentelor antivirale. Sunt blamați aceia care recomandă respirarea aerului liber, cu bacteriile și virușii pe care încă de la apariția sa organismul uman îi cunoaște și care, prin mecanisme biologice bine cunoscute, ne asigură și ne întrețin imunitatea naturală.

Sunt acuzați public cei care se opun purtării excesive a măștii și sunt alăturați nelegiuiților toți aceia care includ pe lista măsurilor de prevenție mișcarea în natură, cei care nu sunt de acord cu restricțiile de circulație ori refuză să accepte că închiderea forțată între patru pereți vindecă. Precum ereticii evului mediu întunecat, sunt catalogați ca „anticovidiști” și se dorește închiderea în pușcării a celor care solicită păstrarea spitalelor de uz general pentru bolnavii cronici, mult mai numeroși.

Iar dacă ni se interzice accesul la adevăr, de ce nu ni se spune clar că noi, subiecții inocenți și naivi ai experimentului, asemenea cobailor, nu trebuie să știm ce se întâmplă cu noi? Încă de la bun început am fost bombardați cu o mulțime de explicații care, rând pe rând, s-au dovedit a fi false. Cum, ca om rațional, să nu te întrebi: Dacă nu este nimic de ascuns, atunci de ce suntem mințiți?

Poate Dr. Michael Yeadon, fostul vicepreședinte al companiei Pfizer, știe mai multe decât noi: „În ultimul an mi-am dat seama că guvernul și consilierii acestuia mint în fața poporului în legătură cu tot ce ține de coronavirus. Cu absolut tot! Este o aberație această idee a transmiterii asimptomatice astfel încât chiar dacă nu aveți simptome, totuși sunteți o sursă de transmitere a virusului. Precum și faptul că lockdown-urile ar funcționa, că măștile ar avea un rol protector evident pentru dvs. sau pentru cei din jur și că variantele virusului ar fi ceva de temut, deci va fi nevoie chiar să închidem granițele internaționale în caz că pătrund unele dintre aceste variante străine urâte […] De ce fac asta? De vreme ce nu pare a exista nici un motiv benign, utilizarea pașapoartelor de vaccinare, la pachet cu o „resetare bancară” ar putea da într-un totalitarism cum nu s-a mai pomenit vreodată pe lume. Amintindu-ne de răul provocat de Stalin, Mao și Hitler, „depopularea în masă” rămâne o consecință logică”.

Dihotomia covid-noncovid folosită ca armă, un alt abuz instituționalizat

Este blestemul vieții noastre, răul fatal al acestor zile, urgia care ne apasă din toate direcțiile. Prin străduința încăpățânată a oficialităților, cu sprijinul neabătut al mass-media, suntem împărțiți în două gloate: covid și noncovid. Și se depun eforturi însemnate pentru învrăjbirea celor două tabere. Se confruntă, până la desființarea celor din urmă, spitalele covid cu cele noncovid. Primele se înmulțesc, chiar și peste noapte Celelalte sunt desființate cu aceiași repeziciune. Sunt puși în opoziție bolnavii covid și ceilalți bolnavi - nenorocoșii noncovid. Dacă pentru primii s-a constituit o adevărată suprastructură care îi testează periodic, îi oblojește, îi numără, îi categorisește în funcție de gravitatea bolii și le socotește zilnic paturile și aparatele cu oxigen, pentru ceilalți nu mai există nimic. Nu spitale, nu paturi, nu tratament. Până și doctorii specializați în boli noncovid sunt obligați să lucreze pentru bolnavii covid, părăsindu-și vechii pacienți aflați sub tratament.

Ni se impune până și unde să călcăm. Sunt instituite, pretutindeni, rute de intrare și ieșire covid și noncovid. Așa numitele sensuri de mers sanitare. Cerberi, plătiți pentru asta, veghează zi și noapte ca nu cumva vreun viețuitor să calce pe alături. S-au conceput pașapoarte speciale pentru călătorii covid și noncovid. Deși prin acest sistem evident discriminatoriu ni se restricționează dreptul de a călători, în mod oficial se susține că ”certificatele verzi” înlesnesc circulația persoanei. În covid și necovid sunt împărțiți și elevii, pedagogii, profesorii, doctorii, chelnerii… S-a ajuns până acolo încât și țările au fost împărțite în state covid și noncovid!

Cât, în aceste demersuri, este bună intenție? Cât este prostie, slugărnicie, rea intenție sau manifestare despotică? Nu știe nimeni. Pentru că nimeni nu este preocupat cu adevărat de prevenție medicală. Dovada? După mai bine de un de la izbucnirea epidemiei ne aflăm în aceeași situație ca la început. Nicio diminuare a numărului infectărilor sau a deceselor atribuite acestui virus.

Purtatul măștii, problematica distanțare sau îndemnul spălării pe mâini, să fie clar, nu sunt măsuri medicale de prevenție. Pentru că dacă nu le respecți ești pedepsit. Acestea, la fel ca restricțiile de circulație, închiderea piețelor și a magazinelor, interzicerea întâlnirilor, priveghiului morților sau îmbrăcarea cadavrelor înainte de înmormântare, sunt măsuri politice. Peste tot în lume doctorii emit recomandări. Cei care obligă și pedepsesc sunt politicienii.

Competiția inventării și aplicării abuzurilor, un nou sport al politicienilor aflați la putere

Trăim o adevărată competiție. Echipe special alcătuite, comisii peste comisii cu atribuții complet necunoscute cetățeanului, personaje păstrate în umbră dar și indivizi aruncați în față fiindcă sunt lipsiți de simțire omenească se află într-o întrecere mârșavă în a inventa și aplica restricții omului de rând. Numai prin existența competiției într-o asemenea olimpiadă neagră a fost posibil să apară regula îngropării morților în pielea goală, sigilați în saci de plastic precum dejecțiile și aruncați în gropile săpate la repezeală fără o slujbă bisericească și în prezența unor preoți grăbiți, timorați, mascați, îmbrăcați în combinezoane albe și nu în veșmintele bisericești. Numai astfel, printr-o cursă a mârșăviilor, au putut fi introduse în carantină comunități întregi prin inventarea și aplicarea unor formule de calcul din ce în ce mai ilogice. Numai în acest fel se explică desființarea spitalelor strict specializate, unele unicat, și creșterea galopantă a deceselor bolnavilor cronici lipsiți de asistență medicală. Se insistă la salvarea declarativă a unor oameni prin uciderea deliberată a multor altora. Se uită că în fața morții suntem egali.

Teama de restricții a depășit frica de îmbolnăvire.

S-a ajuns în situația în care teama de îmbolnăvire, sădită temeinic în psihicul nostru timp de un an, este depășită de frica de restricții. Trăim și murim între două seturi de măsuri punitive. Respirăm în funcție de deciziile luate peste noapte în spatele ușilor închise. Suntem obligați să ne organizăm viața conform fantasmelor unor personaje sinistre și a unor decizii subordonate și ele nu se știe căror interese de moment. Abuzul instituțional al statului a devenit politică oficială, iar campionii abuzurilor sunt priviți ca niște eroi în lupta cu virusul.

Se pare că, respectând o tradiție istorică ne onorantă, România continuă să nu-și descopere demnitatea. Noi, poporul, ne comportăm ca niște vinovați. Ne este frică să ridicăm glasul. Răbdăm aproape fără crâcnire un prezent plin de abuzuri și nu ne preocupă în niciun fel viitorul. Protestele noastre, anemice, pedepsite în mod parșiv de haitele plătite și echipate de noi pentru a ne proteja, nu impresionează autoritățile fiindcă ele ne cunosc prea bine neputința. Până când? Aceasta este întrebarea care chinuie mintea fiecăruia dintre noi. În lipsa unui răspuns, apar reacțiile firești. Confruntați cu noi restricții, unele evident aberante, organizații civice și instituțiile judiciare sesizate, chiar unele partide politice, din toată lumea și de la noi, au luat atitudine:

Într-un comunicat de acum câteva zile, George Simion, deputat și copreședinte A.U.R., afirma: „Românii ard de vii sau se sufocă prin spitale, copiii se însingurează și se deprimă în fața ecranelor, fiind lipsiți de contactul direct cu colegii și profesorii, micii antreprenori români sunt nevoiți să pună lacătul pe ușă, vreme în care ei vând măști neconforme și ultimele companii strategice pe care le mai deține statul, își schimbă pozele de profil pe rețelele de socializare și se țin cu dinții de funcții. Această șaradă trebuie să înceteze! Măsurile absurde trebuie ridicate și viața românilor trebuie să revină la normalitate”

Vasile Barbu, președintele A.N.P.P., atrage atenția că în fiecare lună, comparativ cu anul 2019, crește numărul deceselor fiindcă nu oamenii nu mai au acces la servicii medicale ca urmare a transformării spitalelor specializate în spitale COVID: „ S-a ajuns la aproape 30.000 de morți pe lună în plus. Sunt zeci de mii de pacienți care nu au beneficiat de serviciile medicale. Mulți dintre pacienți mor, iar mulți rămân cu sechele invalidante, din păcate. Acesta este efectul social în timp pe care nimeni nu-l ia în considerare. La noi în România se merge pe sistemul pompieristic”

În Finlanda, la 2 aprilie, o comisie constituțională a declarat neconstituțională decizia guvernului de a introduce în carantină cinci orașe, inclusiv capitala. Ca urmare, guvernul a decis retragerea deciziei.

Ca urmare a unui proces intentat de Liga pentru Drepturile Omului, un tribunal din Belgia a obligat autoritățile să anuleze toate restricțiile impuse pentru limitarea răspândirii virusului SARS Cov-2. Procesul a început în februarie. Guvernul era acuzat că a luat măsuri ilegale pentru limitarea răspândirii bolii fiindcă au restrâns drepturile cetățenilor la libera circulație fără ca parlamentul să fi votat un asemenea act normativ, iar în caz de nesupunere va trebui să plătească o amendă de 5.000 de euro pe zi.

În Germania, în landul Turingia, administrația a fost obligată să suspende restricțiile asupra drepturilor cetățenilor luate pe motiv de pandemie până nu demonstrează cu dovezi științifice necesitatea acestor măsuri și faptul că a acționat restrictiv proporțional cu pericolul iminent. Recent, ca într-un teatru al absurdului, destituirea unuia dintre torționari și a femeii născătoare de restricții de lângă el este tratată la nivel politic precum sacrificarea unor adevărați martiri ai neamului. E rușinos.