AMINTIRI DESPRE VIITOR-ROMÂNIA DE MÂINE , RrOMANIKA BABANA
Doriți să reacționați la acest mesaj? Creați un cont în câteva clickuri sau conectați-vă pentru a continua.

SUA dă năvală, rușii se răscoală, iar tripleta INTRĂ-N BOALĂ (si lui OHA nu i se mai scoală )

In jos

SUA dă năvală, rușii se răscoală, iar tripleta INTRĂ-N BOALĂ (si lui OHA nu i se mai scoală ) Empty SUA dă năvală, rușii se răscoală, iar tripleta INTRĂ-N BOALĂ (si lui OHA nu i se mai scoală )

Mesaj Scris de Admin Vin Oct 14, 2016 5:00 am

SUA dă năvală, rușii se răscoală, iar tripleta INTRĂ-N BOALĂ (si lui OHA nu i se mai scoală ) Ghita-ponta-blaga-basescu
Starea de isterie PATRIOTARDĂ care a cuprins o seamă de trăitori mioritici a fost fâsâită de ambasada Rusiei cu derizoria sumă de 100 euro. Dincolo de patetismul penibil al demersului inițiatorilor achiziționării operei lui Brâncuși “Cumințenia Pământului”, transpus în niște clipuri televizate care amintesc de un film de categoria C – “Idiocrația”, descoperim o sărăcie spirituală alarmantă la nivelul extrem de rarefiate elite intelectuale românești.
O operă de artă însușită de patrimoniul universal nu mai aparține nici măcar autorului, ea aparține întregii umanități deci, Brâncuși nu-i nici al meu, nici al mă-tii, tot așa cum Da Vinci nu-i nici a lui Berlusconi și nici al Ciocciolinei. N-avem nici un drept să ne cățărăm pe geniul lui, insinuând că avem și noi un merit. Avem asupra lui tot atâtea drepturi ca orice locuitor al planetei, iar dacă vrem să-l punem în lumina valorii lui, din mândrie patriotică, atunci el trebuie să fie admirat de cât mai mulți. Și asta nu se poate decât fiind într-unul dintre marile muzee ale lumii.
Imaginați-vă “Coloana infinitului” în centrul Parisului și vă garantez că inclusiv românii ar vizita opera într-un număr infinit mai mare. Demnitatea națională nu-ți cere să-ți marginalizezi valorile, plasându-le la periferia marilor centre culturale. Fără a avea vreun merit la descoperirea lui, fără a avea vreun merit la promovarea lui, încercăm să avem “meritul” marginalizării lui prin scoaterea operelor din circuitul internațional.
Revenind la suta de euro dată de ruși, ea este, indiscutabil, un grobianism diplomatic menit să arate că se pișă pe noi când are chef, și chiar cu mai multă boltă decât au făcut-o americanii prin celebra poză a lui Klenn.
-Băi secuilor, nu știu ce v-a promis papagalul ăla de Klenn, da’ uitați-vă la noi ce mușchi avem!
Nu Washingtonul dictează aici, ci noi. Concluzia care se degajă este că ieșirea ambasadei rusești a fost salutară pentru noi din cel puțin două motive:
[list="box-sizing: border-box; margin-right: 0px; margin-bottom: 26px; margin-left: 40px; padding-right: 0px; padding-left: 0px; color: rgb(0, 0, 0); font-family: \"Source Sans Pro", sans-serif; background-color: rgb(255, 255, 255);"]
[*]Ne-a arătat ridicolul operațiunii “Cumințenia Pământului” (și cu un mesaj ceva mai subtil legat chiar de numele lucrării).
[*]A echilibrat mesajul transmis Budapestei de către americani.
[/list]
Și ar mai fi un motiv pentru care această ieșire a fost salutară: le-a arătat iubitorilor de ruși câte parale dau aceștia pe noi. Dacă nici asta nu le-a deschis ochii atunci sunt atât de proști încât nu constituie un pericol pentru majoritate.
Pentru clarificare, aici nu vorbesc de poporul rus sau cel american, ci de conducătorii lor, politicieni care, la fel ca ai noștri, sunt lipsiți de viziune și de simțământul istoricității. Atât Kremlinul cât și Washingtonul își permit să negocieze ceva ce nu le aparțin, bazându-se pe slăbiciunea conducătorilor noștri, fără să-și dea seama că s-au apropiat periculos de mult de punctul din care aceștia nu-și vor mai putea permite să fie slabi.

………… și Blaga

Am văzut în ultimul an foarte mulți politicieni – aflați la vârful partidelor politice și suspectați de a fi ofițeri acoperiți ai diverselor structuri de inteligență – intrând în colimatorul  D.N.A și căpătând statutul de “penali” sau îndepărtați din funcții. Așa cum se știe, aceste structuri au infestat toate centrele de putere sau de influență din societatea românească, partidele politice nefăcând excepție. La început au căzut ca spicele, politicienii și oamenii de afaceri suspectați de a fi ofițeri acoperiți S.I.E., toată lumea fiind convinsă că în spatele acestui carnagiu se află S.R.I., folosind-o ca instrument pe Laura Codruța Kovesi și pe acoperiții din presă ca factori de presiune. Ca răspuns, naivul și impetuosul Mihai Răzvan Ungureanu se aruncă în luptă întocmai ca un Don Quijote modern, numai că a încurcat borcanele și, în loc să-și vadă de morile lui de vânt, s-a aruncat cu toată forța asupra Dulcineei, folosind drept lance o puternică agenție de spionaj privată din Israel, cu ajutorul căreia spera să-i păteze definitiv onoarea acestei monstruoase arestatoare de acoperiți S.I.E. Și cum în viață nu e ca în romane, Sancho Panza l-a trădat, Black Cube l-a vândut iar el și-a dat demisia, neînțelegând nici în ultima clipă că jocul este mult mai mare și are o cu totul altă miză. Abia când au început să cadă piese grele din zona presupusă a acoperiților S.R.I.-ului lucrurile au început să se clarifice, iar odată cu punerea sub acuzare a lui Blaga ele au devenit evidente. S-a decis retragerea serviciilor din zona politicului.
Să ne înțelegem, asta nu înseamnă ca Ponta, Ghiță, Videanu, Oprea, Blaga și mulți alții sunt nevinovați și li s-au fabricat dosare. Dimpotrivă, dosarele lor sunt mult mai nevinovate în raport cu uriașele potlogării care nu s-au constituit încă în dosare penale (numai “prietenul meu” Ghiță are peste 200 de contracte cu bani furați de la stat), dar decizia îndepărtării lor este una strict politică și are rolul de a normaliza buna funcționare a statului, anulând parte din puterea nelegitimă a serviciilor de informații.
Este pentru prima oară în ultimii 12 ani când România are parte de o gândire strategică cu cap și coadă, când își pune din nou problema unui proiect de țară – făcându-se pași concreți întru realizarea acestuia, când premierul nu s-a constituit într-un scop al vreunui clan mafiot de tip Băsescu (că doar nu Boc a fost premier) sau Ponta, când curvele și bișnițarii nu mai conduc ministere ci își practică decent profesiile la periferia societății.
Este pentru prima oară în ultimii 12 ani când țara asta a încetat să fie condusă de-un prost sau de un mafiot – sau și una și alta – cum a fost cazul lui Băsescu.

Ghiță cel frumos și buhele de aur

În ultima perioadă observăm trei căzături cu spume la gură și ochi înroșiți de groază, de droguri și alcool, făcând turul televiziunilor dispuse să le găzduiască, împroșcând cu dejecții pe toți cei care le-au ajutat de-a lungul timpului să fure, să-nșele, să mintă și să distrugă. Judecători, procurori, jurnaliști, securiști și politicieni trăiesc un sentiment de maxim disconfort la ideea că cele trei căzături vor pomeni și numele lor în lanțul de fărădelegi orchestrate și executate fără nicio urmă de remușcare sau teamă, convinși fiind la vremea aceea că faptele lor nu vor fi devoalate și pedepsite.

Prima căzătură – Băsescu

Este evidentă teroarea cumplită care-l bântuie pe individ în fiecare moment al existenței sale din ultimii doi ani. Supus unei tehnici de cezariană preluată de la canibali (se mănâncă femeia din jurul copilului), s-a trezit cu fratele în pușcărie, cu fiica și ginerele puși sub acuzare, cu amanta arestată și cu foarte mulți dintre locotenenții lui în diverse etape de cercetare și urmărire penală. Mai devreme sau mai târziu, pentru a-și ușura pedepsele, unii dintre ei vor începe să vorbească. Atunci se va vedea că din sutele de milioane de euro furați de cuplul Udrea-Cocoș, el nu s-a mulțumit doar cu un pupic gingaș, aplicat pe pleoapa ochiului stâng.
Prost, cum îl știm noi cei care l-au cunoscut ceva mai bine, Băsescu și-a făcut o strategie de apărare în conformitate strictă cu inteligența și caracterul lui: discreditarea. Toți cei care l-au slujit și care pot mărturisi s-au trezit cu tone de lături în cap, alcătuite din minciuni, insinuări grobiene și jumătăți de adevăruri, la fel ca prietenul lui întru simțire.

Căzătura nr. 2 – Ponta

Convins fiind că va ajunge președinte, după ce l-a împins pas cu pas pe Antonescu să rupă U.S.L-ul, Ponta a început să acționeze ca o huidumă, fără a gândi la consecințele pe termen mediu sau lung ale acestor acțiuni. Jocul la două capete, minciuna perpetuă și lăcomia au definit perioada în care acesta a exercitat o parte importantă a puterii. Ca premier, dincolo de osanalele pe care unele mijloace mass-media încă i le mai ridică, individul a fost o catastrofă. Majorarea cheltuielilor și scăderea concomitentă a încasărilor au produs consecințe severe pe termen mediu și lung, prin micșorarea investițiilor până la un nivel nesemnificativ. Jaful masiv din banii publici făcut prin vehicule puse la dispoziție de Ghiță și acoliții lui, precum și libertatea totală dată lui Dragnea – pentru a-i închide gura, și de care acesta a profitat din plin – sunt doar câteva argumente care vin să-mi susțină afirmația în materie de guvernare internă.
Pe plan extern, prezența lui la Olimpiada de la Soci – într-un moment în care fricțiunile dintre SUA și Federația Rusă erau în plin proces de escaladare, încercarea deschiderii pieței românești chinezilor în momentul în care războiul comercial dintre China și Uniunea Europeană era în toi, servilismul afișat la Bruxelles când a acceptat necondiționat impunerile ocazionate de suspendare lui Băsescu, aduc alte argumente în favoarea etichetării guvernării Ponta drept catastrofală.
Ca presedințe de partid n-a avut niciun scrupul în a-i vinde partidul lui Băsescu, pe sub mână. Celebrul pact de coabitare, îndepărtarea player-ilor importanți în frunte cu A. Năstase și Ion Iliescu, externalizarea puterii partidului în favorea unui derbedeu care negocia în numele partidului funcțiile cele mai importante din stat cu metresa lui Băsescu, arată caracterul deficitar, lipsa de scrupule, lipsa de principii și o lipsă totală de viziune.
Exact ca și în cazul lui Băsescu, și el vede amenințarea din ce în ce mai concretă a zăbrelelor de la Rahova. Astfel, încearcă disperat o soluție, atacându-i la baionetă pe Iohannis și pe Kovesi: speră că atunci când furturile pe care le-a făcut împreună cu Ghiță ori când povestea cu vizita făcută în Kazakhstan împreună cu salariatul de sacrificiu al lui Ghiță (prin care acesta își face treburile mudare, Alex Iacobescu – ăla cu celebrul împrumut fictiv de 90 milioane euro) vor căpăta consistența unor dosare penale, el va putea țipa ca din gură de șarpe că este o victimă politică.

Ultima căzătură – Ghiță

Cu toții am văzut în viață multe ticăloșii, cu toții am căzut pradă măcar o dată în viață unor specimene dezgustătoare, din pricina naivității, a neatenției sau a bunei credințe. Ceea ce a făcut zilele astea Sebastian Ghiță îl plasează sub ultima treaptă chiar și în zona acestor specimene. Faptul că a dezonorat public o femeie, indiferent cine sau ce este aceasta, prin prezentarea unor cadouri sau prin devoalarea adresei private de mail, justifică pe deplin titlul pe care l-am dat acestui pasaj. Spaima animalică pe care nu reușește nici alcoolul și nici drogurile s-o alunge, ni-l arată pe acest individ în lumina lui reală. La fel ca celelalte două căzături, el speră că va reuși să blocheze celelalte dosare care sunt în lucru la D.N.A. iar, dacă nu, măcar să poată comunica faptul că aceste dosare sunt fabricate din dorința de răzbunare a unei femei. Sunt convins că între cei doi au avut loc întâlnirile evocate de specimen dar mă îndoiesc serios că ele au depășit cadrul unor întâlniri semi-formale, făcute la sugestia unui Băsescu sau Ponta și imposibil de refuzat de către un salariat al statului. Așa cum v-am spus, împletirea unor jumătăți de adevăruri cu minciuni este una dintre specialitățile casei la acest triumvirat de ticăloși dar, în cazul lui Ghiță, cocaina și alcoolul l-au făcut să pună pe piață o porcărie care se poate demonta cu o singură întrebare: Dacă era prietena lui “apropiată”, ce-a apucat-o să-i facă o întreagă lizieră de dosare?
 
La final vreau să fac următoarele două precizări:
[list="box-sizing: border-box; margin-right: 0px; margin-bottom: 26px; margin-left: 40px; padding-right: 0px; padding-left: 0px; color: rgb(0, 0, 0); font-family: \"Source Sans Pro", sans-serif; background-color: rgb(255, 255, 255);"]
[*]Nu am dosare la DNA.
[/list]
În cel cu Bogdan Olteanu, lucrurile s-au încheiat în ceea ce mă privește. Voi fi condamnat prin procedură simplificată datorită recunoașterii și voi executa mandatul pe care-l voi primi, deci nu am nici un alt motiv s-o apăr pe Kovesi în afara bunului simț și a unei cunoașteri profunde a sistemului care funcționează în România.
[list=2]
[*]Doamna Kovesi nu este independentă de influența politicului.
[/list]
Nu se pune problema fabricării dosarelor, ci a declanșării lor atunci când decidentul politic o cere – și nu doar a declanșării lor ci și a stopării altor dosare la aceeași decizie politică, în funcție de anumite comandamente ce țin de strategia politică a acestuia. Acest lucru se întâmplă urmare a porcăriei făcute de Monica Macovei (într-unul dintre numeroasele sale acte de slugărnicie criminal), care a trecut prin Parlamentul României, prin anul 2005, un pachet de legi prin care dreptul numirii șefilor de la parchetul general, DNA și al instantelor a fost luat de la CSM și trecut la Președinție. Prin acest act, a readus controlul politic asupra justiției și a anulat practic rațiunea de a fi a CSM-ului, cel care astăzi nu face mai nimic, tocând banii statului de pomană. Prin votarea pachetului legislativ propus de sinistra individă, ministresă de justiție pe atunci, parlamentarii au semnat actul de deces al independeței justiției, aceiași parlamentari care astăzi urlă că justiția e o scroafă ce execută ordinele de la Cotroceni.
Admin
Admin
Admin

Mesaje : 10860
Data de înscriere : 05/11/2012

https://amintiridespreviitor.forumgratuit.ro

Sus In jos

Sus

- Subiecte similare

 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum