Planul secret pentru «al doilea Israel» în Ucraina

Scris de **Admin** Sam Mai 15, 2021 3:35 am

https://ioncoja.ro/planul-secret-pentru-al-doilea-israel-in-ucraina/

Times of Israel, un ziar israelian independent, care include în rândul personalului său un număr de foști reporteri de la cotidianul israelian Ha’aretz, a publicat, în martie 2014, o poveste fascinantă, dar în mare măsură trecută cu vederea, Articolul, care a fost scris de corespondenții ziarului, Hirsh Ostropoler și I.Z. Grosser-Spass (rus, respectiv ucrainean), citează un raport secret furnizat de guvernul israelian.

Raportul citat, întocmit de un grup select de cercetători ai istoriei evreiești ce provin din mediul academic și din alte centre de cercetare, a concluzionat că evreii europeni sunt de fapt descendenți din khazari, un grup mongolo-tătar războinic, care a guvernat Ucraina și sudul Rusiei și care s-a convertit în masă la iudaism în secolul al VIII-lea d.H.

Sioniștii au susținut mult timp că teritoriul revendicat de Israel constituie un drept biblic, din naștere, al poporului evreu, care a fost forțat să-și abandoneze pământurile și să constituie o așa-numită „diaspora”, după cucerirea repetată de către diferite imperii. Dovada că evreii ashkenazi (evreii din diaspora), care constituie majoritatea populației evreiești israeliene, nu au nicio legătură istorică cu Palestina ar pune sub semnul întrebării întreaga premisă a Israelului ca patrie istorică „de 5 000 de ani” a poporului evreu.

Jurnaliștii israelieni au semnalat că orice discuție referitoare la khazari și Israelul modern a fost întotdeauna întâmpinată cu dispreț de liderii israelieni. În acest sens, ei îl citează pe premierul israelian Golda Meir, care a afirmat la un moment dat: „Khazar, schmazar. Nu există oameni khazari. Nu am cunoscut niciun khazar. În Kiev. Sau Milwaukee. Arătați-mi-i pe acești khazari despre care vorbiți”.

Studiile ADN-ului dovedesc însă că o populație khazară, care a migrat din Europa, în prezent pretinde că are rădăcini străvechi în Palestina – ceea ce, în mare măsură, arată că pretențiile sioniste din regiune sunt nefondate.

Evidențierea faptului că evreii din Europa de Est și Centrală nu au niciun drept istoric asupra Palestinei a dus la un val de acțiuni în Israel și în străinătate. Knesset-ul (Parlamentul) a votat un proiect de lege care legalizează Israelul ca „stat național” evreu.

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, care a citit raportul secret despre khazari, a declarat că „Israelul este statul național evreu, pentru poporul evreu”.

Date fiind pretențiile ashkenazilor în ceea ce privește Israelul, Netanyahu, partidul său Likud și aliații săi din partidul evreilor ortodocși și din Cisiordania nu au altă opțiune decât să-și extindă agresiv revendicările dincolo de teritoriul actual al Israelului, respectiv în Cisiordania, la care naționaliștii se referă ca fiind Iudeea și Samaria.

Cu toate acestea, unii israelieni și evrei din străinătate nu sunt dispuși să riște. Unul dintre principalele motive pentru care magnatul miliardar evreu Ihor Kolomoisky, guvernatorul provinciei Dniepropetrovsk din Ucraina, și cetățean al Ucrainei, Israelului și al Ciprului, cheltuie zeci de milioane de dolari pentru recrutarea naționaliștilor ucraineni de dreapta și a neonaziștilor din alte părți ale Europei, pentru a lupta împotriva majorității rusești din regiunea Donbas din estul Ucrainei, este acela că există temeri că planurile de a transforma Ucraina într-un „al doilea Israel” vor fi zădărnicite.

Măsurile Rusiei de protecție a provinciei Donbas, precum și încorporarea prin referendum a Crimeei, teritoriu vizat de naționaliștii evrei khazari, amenință planurile de transformare a Ucrainei într-o a doua patrie pentru evreii ashkenazi, care își dau seama că dominația Israelului este slabă și neîntemeiată.

Povestea explozivă din Times of Israel despre rădăcinile khazare ale ashkenazilor a scos la iveală, de asemenea, faptul că Israelul, știind că un stat palestinian este inevitabil având în vedere presiunea din ce în ce mai mare exercitată de Europa, se pregătește să reinstaleze coloniștii ashkenazi din Cisiordania în Ucraina. Cercetările avansate ale Israelului în domeniul geneticii au condus la stabilirea unei linii directe de ADN între ashkenazii din Israel și khazarii care s-au dispersat în Europa de Est și Centrală, după ce Rusia a cucerit Imperiul Khazar în secolul al XI-lea.

Israelienii și aliații lor sioniști din întreaga lume i-au acuzat întotdeauna pe cei care susțin existența legăturii genetice khazari-ashkenazi de un antisemitism profund înrădăcinat. Cu toate acestea, cercetarea genetică inclusă în raportul secret israelian confirmă ceea ce istoricul israelian Shlomo Sand a dezvăluit în cartea sa “Invenția poporului evreu”. Conceptul liniei de sânge khazare a fost întâi abordat de istoricul maghiar Arthur Koestler în 1976, în lucrarea “Al treisprezecelea trib”.

Reporterii de la Times of Israel au citat un asistent anonim al lui Netanyahu, care a dezvăluit planurile pentru emigrarea israeliană în Ucraina: „Am crezut mai întâi că admiterea faptului că suntem cu adevărat khazari era o modalitate de a răspunde la insistențele (președintelui palestinian Mahmoud) Abbas, potrivit căruia niciun evreu nu poate rămâne într-un stat palestinian. Poate că ne-am agățat de un pai. Dar când a refuzat să accepte asta, ne-a forțat să ne gândim la soluții mai creative. Invitația ucraineană pentru reîntoarcerea evreilor a fost o binecuvântare. Relocarea tuturor coloniilor din Israel într-un timp scurt ar fi dificilă din motive de logistică și economice. Cu siguranță nu vrem repetarea a ceea ce a însemnat expulzarea colonilor din Gaza, respectiv ceea ce s-a numit Hitnatkut (dezangajare)”.

Ostropoler și Grosser-Spass au citat, de asemenea, o sursă anonimă din serviciile secrete israeliene care a spus: „Nu este vorba ca toți evreii ashkenazi să se întoarcă înapoi în Ucraina. Evident că aceasta nu este practic. Presa, ca de obicei, exagerează și devine senzaționalistă; de aceea avem nevoie de cenzură militară”.

Planul evreilor israelieni și ucraineni este de a reașeza ashkenazii din Cisiordania în republica autonomă rusă Crimeea, după ce vor obține o eventuală retrocedare a peninsulei către Ucraina. Planurile finale ale sioniștilor ucraineni, precum Kolomoisky, plus cele ale aliaților americani precum secretarul de stat adjunct pentru Afaceri Europene și Eurasiatice din acei ani, Victoria Nuland, și fostul ambasador american în Ucraina, Geoffrey Pyatt, este de a stabili în Crimeea o regiune autonomă evreiască și de a reda peninsulei numele original khazar, Chazerai. Deși tătarii care trăiesc în Crimeea și în alte părți sunt în mare parte musulmani, planurile de a crea o națiune khazară în Ucraina vor implica probabil și prozelitismul global al israelienilor și ucrainenilor care sunt deciși să restaureze Khazaria ca o alternativă la Israel. Eforturile actuale de prozelitism evreiesc în rândul metișilor catolici „cripto-evrei” din Mexic; creștinilor, hindușilor și budiștilor în India; rușilor ortodocși și budiștilor în Birobidzhan, Siberia; musulmanilor în Pakistan și Afganistan; creștinilor, musulmanilor și animiștilor în Uganda, Ghana, Mali, Nigeria, Zimbabwe, Mozambic și Malawi; și printre grupurile mici ale pretinșilor descendenți evrei din China, São Tomé și Príncipe, Tahiti, Surinam, Vietnam, Brazilia și Peru indică un plan israelian care intenționează să crească numărul de evrei în scopul așezării într-o serie de locații în afara zonei ocupate ilegal din Cisiordania și Înălțimile Golan.

Pe lângă Ucraina, nordul Irakului, Libia de est, Alexandria în Egipt, părți din Turcia, Patagonia din Argentina și Uganda sunt considerate toate ca potențiale așezări evreiești pentru a completa sau înlocui Cisiordania. Așa-numitul „trib pierdut al Israelului”, din statele Bnei Menashe din Mizoram și Manipur din nord-estul Indiei, este privit de mulți indieni nu ca fiind evrei adevărați, ci ca migranți economici disperați, care caută o viață mai bună în Israel. Atât de disperați sunt expansioniștii israelieni de a-și spori numărul, încât prin intermediul unor studii dubioase asupra ADN-ului evreiesc au încercat să clasifice sârbii din estul Germaniei, oamenii din Bantu Lemba din Zimbabwe, Malawi și Mozambic și anumite grupuri de italieni sudici, armeni și greci ca fiind „triburi pierdute” ale lui Israel, pentru a crește numărul de iudaici și, în consecință, pretențiile geografice.

În Ucraina, așa-numitul „al doilea Israel”, Kolomoisky și Kiev au înrolat un număr de membri ai forțelor de apărare din Israel în batalioanele lor de voluntari, inclusiv Batalionul Azov. Una dintre unitățile israeliene este cunoscută sub numele de „Căștile albastre ale Maidanului” și este comandată de un israelian care folosește pseudonimul „Delta”. Dacă Israelul nu ar avea propriul său interes în extinderea influenței sale în Ucraina, ar putea împiedica cu ușurință ca aceste unități să meargă acolo.

Există, de asemenea, în Cisiordania coloniști evrei sefarzi, care provin din evreii „marranos” din Spania, cei care au fost expulzați din Peninsula Iberică în timpul inchizițiilor spaniole și portugheze din secolul al XV-lea, și care nu au legături cu ashkenazii sau Khazaria. Recent, într-o mișcare asemănătoare cu invitația Ucrainei adresată ashkenazilor din Cisiordania de a se stabili în Ucraina, Spania și Portugalia au adoptat o legislație care permite oricărui evreu sefard din orice parte a lumii, care își poate dovedi descendența din marranos expulzați în timpul Inchiziției, să obțină cetățenia în cele două țări.

Unii vorbitori de limba rusă din Donbas nu au încredere în intențiile pro-israelite ale guvernului de la Kiev. În mod ciudat, Kolomoisky a recrutat o serie de neonaziști din vestul Ucrainei și din Europa pentru a lupta în batalioanele sale, ale căror organizații de dreapta au subscris întotdeauna ideii de „luptă regală” între Rusia și resturile populației din Khazaria ajunse în Israel, Ucraina, Polonia și Republica Georgia, pentru a răzbuna înfrângerea Khazariei în secolul al XI-lea de către Imperiul Rus.

Israelul a oferit guvernului georgian al președintelui Mihail Saakașvili – care a inclus un număr de dubli cetățeni israelieni-georgieni de ascendență khazară – asistență militară și de intelligence în războiul din 2008 împotriva Osetiei de Sud și Abhaziei. În mod similar, israelienii au stabilit legături strânse cu Azerbaidjanul, o țară care, asemenea Georgiei și Ucrainei, are legături vechi cu Khazaria printr-un grup indigen de evrei azeri, cunoscut sub numele de subbotniki.

Asistentul lui Netanyahu, care a dorit să rămână anonim, este de asemenea citat de jurnaliștii de la The Times of Israel, dezvăluind de ce guvernul israelian a făcut un plan pentru înființarea unor mari așezări israeliene în Ucraina: „După cum spunea premierul, nimeni nu le va spune evreilor unde pot sau nu pot să trăiască pe teritoriul istoric al existenței lor ca popor suveran. El este dispus să facă sacrificii dureroase pentru pace, chiar dacă aceasta înseamnă renunțarea la o parte a patriei noastre biblice, Iudeea și Samaria. Dar atunci este necesar să vă așteptați ca noi să ne exercităm drepturile noastre istorice în alte părți. Am hotărât că aceasta va fi pe malul Mării Negre, unde am fost un popor autohton de peste 2000 de ani. Chiar și marele istoric non-sionist Simon Dubnow a spus că avem dreptul de a coloniza Crimeea. Este scris în toate cărțile de istorie. Puteți să căutați”.

Consilierul a dezvăluit celor doi jurnaliști israelieni că Netanyahu apreciază tăria anticilor khazari și l-a citat pe premierul israelian afirmând: „Suntem un popor mândru și străvechi, a cărui istorie aici se desfășoară de 4000 de ani”. Dar consilierul a adăugat că „același aspect se aplică și khazarilor… în Europa și nu atât de îndelungat. Dar priviți harta: khazarii nu au fost nevoiți să trăiască în interiorul granițelor de la Auschwitz”.

Pentru cei neinformați, printre care s-au numărat se pare și fostul președinte american Barack Obama și secretarul de stat John Kerry, dorința Israelului de a crea o nouă identitate națională israeliană a fost legată direct de acțiunile conducerii ucrainene a lui Petro Poroșenko, Arseniy Yatsenyuk, Kolomoisky și ale susținătorilor lor americani, Nuland și Pyatt, de a crea un paradis sigur, temporar sau nu, pentru coloniștii ashkenazi din Cisiordania. Grație dezvăluirii în Times of Israel a raportului secret israelian referitor la khazari și Israelul contemporan, mașinațiile din spatele destabilizării Ucrainei și a Uniunii Europene au devenit cu atât mai evidente.

. Text preluat de pe ultimul număr al revistei „Lumea”, editată de eminentul publicist Marian Oprea.