Cum motivează Tribunalul Giurgiu eliberarea condiționată a lui Liviu Dragnea: Și-a format o atitudine corectă faţă de valorile sociale, faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială

Scris de **Admin** Vin Iul 23, 2021 3:25 am

https://www.g4media.ro/cum-motiveaza-tribunalul-giurgiu-eliberarea-conditionata-a-lui-liviu-dragnea-si-a-format-o-atitudine-corecta-fata-de-valorile-sociale-fata-de-ordinea-de-drept-si-fata-de-regulile-de-convietuire-soci.html

Liviu Dragnea și-a format o atitudine corectă față de valorile sociale, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețurie socială, scopul preventiv și educativ al pedepsei fiind atins, se arată în motivarea deciziei de eliberare condiționată pronunțată de Tribunalul Giurgiu în cazul fostului lider PSD. Liviu Dragnea a fost eliberat joia trecută din penitenciarul Rahova, după ce a executat 2 ani și 2 luni pededeapsa de 3 ani și jumătate în dosarul angajărilor fictive de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului De notat că Dragnea a declarat, imediat după eliberarea din penitenciar că România este ”o dictatură feroce” și că a fost condamnat politic. Dragnea nu și-a recunoscut vinovăția nici pe durata executării pedepsei, în interivul acordat din penitenciar Ancăi Alexandrescu. Tribunalul Giurgiu arată în motivare că reconoașterea vinovăției nu este o condiție legală pentru eliberarea condiționată iar în ce privește interviul acordat, judecătorii susțin că fostul lider PSD beneficiază de libertatea de exprimare.

Instanța mai arată că Dragnea a îndeplinit condițiile legale ”de a fi stăruitor în muncă, disciplinat (sancțiunea disciplinară fiind ridicată) și să dea dovezi temeinice de îndreptare” pentru a beneficia de eliberarea condiționată.

Redă mai jos un fragment relevant din motivare:

”Instanţa, raportând întreaga perioadă executată, și în acord cu comisia de liberări condiționate din cadrul Penitenciarului București-Rahova care a propus în unanimitate liberarea petentului condamnat, apreciază că există premisele că timpul executat a fost suficient pentru reeducarea condamnatului şi că acesta, prin participarea la programele desfăşurate în vederea pregătirii graduale pentru liberare, şi-a format o atitudine corectă faţă de valorile sociale, faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială, scopul preventiv şi educativ al pedepsei fiind atins, iar funcţiile de exemplaritate şi eliminare temporară ale pedepsei fiind îndeplinite, astfel încât în viitor să se încadreze într-o viaţă normală, părăsind câmpul infracţional.

Totodată, reține Tribunalul că perioada de timp până la împlinirea integrală a duratei pedepsei nu este foarte mare, intervalul din pedeapsa executată de către condamnat fiind suficient pentru reeducarea sa, scopul pedepsei fiind atins.

Nu în ultimul rând, Tribunalul va avea în vedere, în acord cu considerentele R.I.L. nr. 67/2007 pronunţat de I.C.C.J. și timpul petrecut de petent în penitenciar de la momentul la care a introdus cererea de liberare conditionată, până la momentul soluționării prezentei, fiind astfel deja împlinit termenul de reiterare stabilit de judecătorul fondului.

Cu privire la afirmațiile făcute de petentul condamnat în spațiul public, după liberarea condiționată, Tribunalul reține că nu prezintă relevanță ieșirile publice ale acestuia ci are în vedere strict conduita procesuală din timpul executării pedepsei și atitudinea manifestată în fata instantei, cu ocazia ultimului cuvânt, când acesta a solicitat a se observa că „a dus pedeapsa cu decență și demnitate, a ieșit la muncă când i s-a permis, a participat la cursuri, a primit recompense în fiecare lună, inclusiv în luna iulie”.

Faptul ca petentul nu și-a recunoscut infracțiunea pentru care a fost condamnat, nu poate fi reținut ca un aspect negativ de natura a împiedica admiterea prezentei contestatii, legea instituind alte condiții care trebuie îndeplinite pentru acordarea acestui beneficiu, iar în lipsa oricăror antecedente penale este exclusă perseverența infracțională, cu atât mai mult cu cât petentul contestator urmează a beneficia pentru prima data de institutia liberarii condiționate.

Relevant trebuie să fie doar comportamentul persoanei pe durata executării pedepsei, care, în cazul petentului, acesta a fost exemplar, fiind îndeplinite condițiile de a fi stăruitor în muncă, disciplinat (sancțiunea disciplinară fiind ridicată) și să dea dovezi temeinice de îndreptare.

Conduita procesuală a petentului condamnat a fost una corectă, acesta prezentându-se în fata instanței prin intermediul sistemului de video conferință, apărările fiind tehnice, neducând la tergiversarea cauzei. Este adevărat, petentul nu și-a recunoscut faptele, dar acest aspect nu poate fi valorificat în defavoarea condamnatului, fiind propria apreciere a exercitării dreptului la apărare.

Potrivit art. 30 alin. 1 și 6 din Constitutia Romaniei, libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credintelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.

De asemenea articolul 10 paragraful 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului consacra libertatea de exprimare, arătând că orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare, iar acest drept cuprinde libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a comunica informații ori idei fără amestecul autorităților publice și fără a se ține seama de frontiere.

Faţă de toate aceste aspecte, Tribunalul și-a format convingerea că petentul s-a îndreptat și că se poate reintegra în societate.”

Context

Decizia de eliberare a fostului lider PSD Liviu Dragnea a fost luată de judecătorii Tribunalului Giurgiu, Adriana Pencea (fostă Filip) și Oiţa Ghiţă.

Citește și

Cine sunt magistraţii din fiefurile Liei Savonea şi lui Lucian Netejoru care au pus umărul la eliberarea din penitenciar a fostului lider PSD Liviu Dragnea

Decizia de eliberare a fostului lider PSD Liviu Dragnea a fost luată de judecătorii Tribunalului Giurgiu, Adriana Pencea (fostă Filip) și Oiţa Ghiţă
Adriana Pencea (fostă Filip) este chiar preşedintele Tribunalului Giurgiu. Ea a fost numită de Secţia pentru judecători a CSM în 2018 pentru un mandat de 3 ani, începând cu 1 ianuarie 2019 până pe 1 ianuarie 2022. Comisiile de examinare pentru funcţiile de conducere au fost desemnate de Secţia pentru judecători a CSM, au explicat mai mulţi magistraţi pentru G4media.ro.
Secţia pentru judecători a CSM este dominată de gruparea judecătoarei Lia Savonea (foto), fostă şefă a CSM în 2019. În 2018, anul numirii Adrianei Pencea la şefia Tribunalului Giurgiu, şefă a CSM era judecătoarea Simona Marcu, soţia avocatului Gil Vasile despre care Riseproject.ro a dezvăluit în cadrul celebrei anchete de presă „Valiza” că a fost pe ştatul de plată al Tel Drum – compania despre care procurorii DNA susţin că este controlată de Liviu Dragnea – cu suma de 15.200 de lei.

Numele judecătoarei Adriana Pencea se află pe lista şefilor de instanţe care, în martie 2019, au condamnat protestele magistraţilor împotriva modificărilor operate de PSD-ALDE-UDMR la legile Justiţiei. Vezi aici.

În noiembrie 2012, judecătoarea Adriana Filip (actuală Pencea) l-a eliberat din arest pe Sile Cămătaru. În urma unui denunţ potrivit căruia ar fi primit suma de 100.000 de euro pentru eliberarea interlopului, judecătoarea a fost anchetată de DNA, însă investigaţia nu a confirmat suspiciunile. Potrivit declaraţiilor sale de avere, soţul judecătoarei este director de alimentaţie publică la firma Amon SRL, care operează restaurantul Perla de pe faleza Dunării din Giurgiu.

Judecătoarea Oiţa Ghiţă a fost delegată de Secţia pentru judecători a CSM în funcţia de preşedinte interimar al Secţiei Penale a Tribunalului Giurgiu timp de 6 luni, din 24 decembrie 2020 până la data de 24 iunie 2021, potrivit portalului CSM. Ea a condus Secţia penală a Tribunalului Giurgiu încă din decembrie 2018, prin delegări succesive acordate de către Secţia pentru judecători a CSM. Judecătoarea Oiţa Ghiţă este cercetată disciplinar de Inspecţia judiciară condusă de judecătorul Lucian Netejoru pentru că ar fi încălcat dreptul la apărare al unei inculpate. Judecătoarea ar fi judecat un termen al procesului fără să citeze inculpata şi fără ca avocatul acesteia să aibă cunoştiinţă despre termenul de judecată.

Tribunalul Giurgiu este şi fieful actualului inspector şef al Inspecţiei judiciare, Lucian Netejoru, numit în funcţie tot de o comisie din care a făcut parte Lia Savonea. Netejoru a fost la conducerea Tribunalului Giurgiu, ca vicepreşedinte şi preşedinte, încă din 2006 până în 2015 când a câştigat primul mandat de inspector şef al Inspecţiei Judiciare.

Cum a ajuns eliberarea lui Dragnea la Tribunalul Giurgiu

Pe 27 aprilie 2021, Judecătoria Sectorului 5 a respins cererea de eliberare din penitenciar formulată de Liviu Dragnea. O lună mai târziu, pe 27 mai 2021, Tribunalul Bucureşti a confirmat decizia judecătoriei şi a stabilit că fostul lider PSD va putea cere din nou eliberarea condiționată abia după data de 27 august.

Judecătorii de la Tribunalul Bucureşti, Claudiu Corobana şi Ciprian Purice, care au luat decizia de respingere a eliberării condiţionate a lui Liviu Dragnea, au fost atacaţi în presa care susţine inculpaţii şi etichetaţi drept #Rezist.

Ulterior, Liviu Dragnea a formulat o cerere de strămutare la Curtea de Apel Bucureşti (CAB) pe motiv că în Capitală nu ar fi avut parte de judecători imparţiali.

Sursa Foto: Romanialibera.ro
Pe 14 iunie, CAB a anulat decizia Tribunalului, a decis rejudecarea şi strămutarea procesului la Tribunalul Giurgiu. Judecătoarea de la CAB care a luat această decizie se numeşte Nicoleta Nolden (fostă Cristuș) şi este o apropiată a Liei Savonea, fostă şefă a Curţii de Apel Bucureşti, după cum a arătat G4media.ro în repetate rânduri.

În octombrie 2019, judecătoarea Nolden (foto) a mai luat o decizie favorabilă lui Liviu Dragnea. Ea a anulat hotărârea Secţiei pentru judecători a CSM din decembrie 2018 prin care a fost stabilită componenţa completurilor de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) şi hotărârile Colegiului de conducere al ÎCCJ privind numărul şi tragerea la sorţi a completurilor de 5 judecători pe 2019. Vezi detalii aici.

În vara lui 2019, judecătoarea Nolden a obligat Secția pentru procurori a CSM să îi prelungească activitatea în profesie procuroarei Puiu Zarafina de la Secția Specială după împlinirea vârstei de 65 de ani Procuroarea Puiu Zarafina o ancheta, alături de procuroarea Adina Florea, pe fosta şefă a DNA Laura Codruţa Kovesi în aşa zisul dosar al aducerii în ţară a fugarului Nicolae Popa, fost director al FNI. Puiu Zarafina îl cerceta pentru presupuse abuzuri şi pe procurorul Andrei Bodean, șeful DNA Constanța, anchetatorul lui Mazăre și Nicușor Constantinescu. Puiu Zarafina avea în lucru și un dosar al procurorului Cristian Ban, membru CSM.

Europa liberă a arătat aici că judecătoarea Nolden a suspendat un ordin al Vioricăi Dăncilă prin care a demis un secretar de stat din MAI. Fostul secretar de stat Adrian Petcu, apropiat de Carmen Dan, a rămas pe post cu ajutorul judecătoarei Nolden, deși a fost dat afară de Viorica Dăncilă.

Petcu fusese numit în funcţie pe vrema fostul ministru de interne Carmen Dan. Când aceasta şi-a dat demisia, pe 15 iulie 2019, Petcu nu a plecat odată cu ea, astfel încât a fost demis de Dăncilă o lună mai târziu. Încă de la primul termen de judecată, judecătoarea Nicoleta Nolden i-a dat dreptate lui Petcu şi a decis suspendarea decretului de schimbare din funcţie semnat de Dăncilă.

Europa liberă a arătat şi că Nicoleta Nolden a fost colegă de complet de judecată, în cadrul Secției Contencios Administrativ de la CAB, şi cu Alina Ghica, vicepreședinte al Curții de Apel București, și prietenă a Liei Savonea.

Interesant că judecătoarea Nolden a fost detaşată de CSM la Ministerul Justiţiei în martie 2020, la cererea ministrului PNL Cătălin Predoiu. Detaşarea ei a încetat în martie 2021, după ce ministrul Justiţiei a devenit Stelian Ion de la USR.

Nicoleta Nolden (ex-Cristuş) a fost consiliera lui Cătălin Predoiu în primul său mandat în fruntea Ministerului Justiției, a fost consilier de stat în aparatul de lucru al fostului prim-ministru Mihai Răzvan Ungureanu și a lucrat în Ministerul Afacerilor Externe, unde a ocupat funcția de consul în cadrul secției de afaceri consulare a Consulatului General al României la Bonn.

Potrivit declarațiilor sale de avere, Nicoleta Nolden este căsătorită cu un judecător german, Gerd Nolden, de la Curtea de Apel din Koln.

De notat că, la sosirea acasă de la penitenciar, Liviu Dragnea l-a pomenit în treacăt pe fostul ministru al Justiţiei Cătălin Predoiu. ”La mine a fost o comandă de sus, foarte clară. Flavia (avocata Flavia Teodosiu – n.r.) mi-a spus că i-a spus Predoiu, când era ministrul Justiției, că totul vine de la Iohannis”, a declarat Dragnea la sosirea acasă, după eliberarea condiționată din penitenciar.

Imediat, fostul ministru Justiţiei Cătălin Predoiu a dezminţit categoric. „Am luat act de declaraţia făcută la ieşirea din penitenciar de către Liviu Dragnea, condamnat penal recent liberat condiţionat, făcută la adresa subsemnatului şi o dezmint categoric. E o declaraţie incorectă, nu am fost interesat şi nu am făcut comentarii legate de niciun dosar al vreunui deţinut al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, inclusiv cel al lui Liviu Dragnea”, a scris Predoiu pe Facebook.