Catu gate 1- NOI TINTE-PIEPT IN SCANDALUL ZILEI: IOHANNIS, HELLVIG, VLASE, HAPAU

Scris de **Admin** Sam Aug 14, 2021 3:59 am

NOI TINTE-PIEPT IN SCANDALUL ZILEI: IOHANNIS, HELLVIG, VLASE, HAPAU

https://inpolitics.ro/noi-tinte-piept-in-scandalul-zilei-iohannis-hellvig-vlase-hapau_18449826.html

Scandalul Cîțu se duce tot mai mult în sus, în jos ori pe orizontală, odată scos la lumină dosarul său complet de infractor pe tărîm american.

Sunt cel puțin patru nume care vor avea urgent de dat niște explicații privind chestiunea momentului: a fost sau nu informat președintele de scheletele din dulapul premierului, mai înainte de nominalizarea sa la Finanțe, în 2019, în primăvara anului trecut ori în luna decembrie, la a doua nominalizare?

Klaus Iohannis însuși trebuie că informeze dacă a primit informațiile respective de la intelligence-ul românesc. Dacă le-a primit, de ce l-a nominalizat, totuși? În numele căror principii morale? Dacă nu, cînd va sancționa vinovații?

Iar vinovații ar fi în acest caz directorii SRI, SIE, DGIA adică Eduard Hellvig, Gabriel Vlase, Marian Hăpău.

Adică șefii acelor instituții plătite să se asigure că în marile funcții din stat nu parvin personaje șantajabile, cu trecut penal, imoral șamd.

Ne amintim că Traian Băsescu a recunoscut public cîndva că a respins, ca președinte, candidați la posturi de demnitate în stat din cauza informărilor venite de la servicii.

Și candidatul de premier Sevil Shaiddeh a fost respins de Iohannis din motive asemănătoare, conform informațiilor vehiculate pe atunci.

Cum s-au derulat lucrurile în cazul Cîțu?

Așteptăm răspunsuri de la președinte plus careul așilor intelligence-ului românesc. Sau demisii. (B.T.I.)

Scris de **Admin** Sam Aug 14, 2021 4:05 am

https://inpolitics.ro/citeva-intrebari-legitime-in-scandalul-citu_18449822.html

Dosarul complet al condamnării lui Florin Cîțu în SUA, pus azi pe piață de către Mediafax, lămurește multe controverse, dar, în egală măsură, ridică noi semne de întrebare.

Un prim aspect simplu de dedus e că Florin Cîțu a mințit și autoritățile americane, din moment ce într-o primă fază a pledat nevinovat, ceea ce înseamnă că susținea oficial inexistența faptelor. Mai apoi, și-a înghițit minciuna și a recunoscut, spășit, că e vinovat, pledînd ca atare.

Un element de-a dreptul spectaculos, însă, e că, pe vremea cînd încă pleda nevinovat, el a cerut, prin firma de avocați angajată, să i se pună la dispoziție de către procurori toate probele din dosar, începînd cu declaraţiile sale scrise sau audio, ale martorilor, copiile cazierului său, inclusiv auto, toate bunurile reţinute de procurori la percheziţie, orice informaţie deţinută care l-ar putea disculpa, examinările sale, testele făcute, toată documentaţia prin care s-a stabilit alcoolemia, raportul ofiţerilor de la faţa locului, înregistrări audio, video de tot felul, inclusiv date despre amprentarea sa.

Dar, mai ales, numele informatorilor folosiţi în ancheta împotriva lui.

De aici, două ipoteze.

Prima ar fi că Florin Cîțu a aruncat la grămadă, orbește, toate cererile pe care le-ar fi putut face la adresa procurorilor americani, justificate ori ba, doar ca să îngreuneze ancheta împotriva sa, eventual pentru tragere de timp.

Dacă nu e așa, însă, nu rămîne decît o variantă fezabilă.

Aceea că Florin Cîțu avea motive întemeiate să creadă că existau informații anonime livrate de anumite personaje anchetatorilor în cazul său și ținea morțiș să afle cine sunt respectivii.

În sistemul american, ”the informants”, informatorii cu identitate protejată, reprezintă o componentă foarte prețuită în anchete și ei pot fi martori ai unor evenimente care se tem de consecințele pe care le pot suporta în cazul furnizării de informații către autorități, informatori ”tradiționali” ai poliției ori chiar polițiști, în anumite situații mai speciale.

Dezvăluirea identității informatorilor nu este o procedură uzuală, ea aplicîndu-se doar de către instanțe cînd anchetații – înaintea procesului ori pe parcursul său – prezintă argumentații solide în scopul solicitării lor.

Despre ce informatori secreți să fi fost preocupat Florin Cîțu, dacă nu a urmărit pur și simplu să tragă de timp?

Cine și de ce să fi fost cu ochii pe actualul premier pe vremea cînd stătea în SUA pentru a furniza informații autorităților?

O altă întrebare legitimă ar fi dacă Florin Cîțu a solicitat, în urma arestării sale, consiliere din partea ambasadei României în SUA, condusă în acel moment de Mircea Geoană, ori a celor mai apropiate consulate, cel din Chicago și cel din New York?

La fel de interesant e de ce un personaj, teoretic rupt în fund pe meleag străin și vinovat de fapte reprobabile acolo, în loc să plece fruntea și să accepte rezolvarea cît mai rapidă a problemei, alege cea mai neașteptată cale.

Aceea a angajării unei case americane de avocatură care să încerce răsturnarea realității și asigurarea cadrului deloc lesnicios al scoaterii acuzatului de nevinovat.

Și avocații americani nu prea sunt ieftini, de regulă, mai ales cînd trebuie să facă din negru, alb.

Florin Cîțu, care spălase inclusiv vase, pe bani, în SUA, era atît de nevoiaș încît ne spune că a trebuit să-și vîndă mașina ca să plătească amenzile însumînd vreo 1.500 de dolari. O sumă nu chiar ucigătoare, să recunoaștem. Dar, din dosarul apărut azi în media aflăm că fusese de acord să-și instaleze pe mașină un dispozitiv anti-alcool.

Dacă știa că nu poate plăti amenda decît renunțînd la mașina, de ce și-a mai dat respectivul acord?

Strîmtorat financiar după incident, Cîțu găsește, totuși, resurse pentru a veni în țară, de sărbători, pentru a se întoarce în state după 1 ianuarie 2001. Călătoriile peste ocean costă.

De la părinți nu prea avea cum să obțină bani pentru că, aflăm de la tatăl său, nu le-a spus ce pățise în America. Decît dacă și-ar fi mințit părinții, invocînd alte probleme.

Dar cauțiunea de aproape 2000 de dolari cine i-o plătise?

O fi fezabilă ipoteza că Florin Cîțu a venit urgent în România după incident nu pentru a petrece sărbătorile cu părinții, ci pentru a se consulta cu protectori din umbră legat de cele mai bune căi de apucat?

Acei misterioși protectori ai unui personaj cu mult prea multe semne de întrebare în carieră, de la statutul de elev mediocru din Vîlcea pînă la cel de student în SUA și, mai apoi, de prim-ministru al României? Cei care i-au secretizat foaia matricolă din liceu ori au făcut ca cetățenii să nu aibă habar nici măcar de chestiuni elementare despre el, cum ar fi dacă premierul care-i conduce are nevastă, copii șamd.

Revenind, toată tevatura stîrnită în justiția americană de tînărul studios Florin Cîțu ar putea avea, în opinia noastră, drept explicație exact ceea ce constituie azi baza scandalului în care e implicat.

Anume teama că o asemenea faptă i-ar putea afecta în viitor un anume parcurs.

Nu neapărat profesional, pentru că o firmă, chiar serioasă, nu face mare caz de un incident de circulație.

Ci de un parcurs politic, pregătit minuțios de foarte mulți ani, un parcurs în care asemenea chestiuni contează mult mai mult.

Așa se explică și de ce Cîțu nu a aruncat vreodată pe piață, ca din întîmplare – în vreun interviu de genul celui în care relata cum a vrut să-și aducă dobermanul în parlamentul României – informația că avusese o ”mică” problemă cu alcoolul în tinerețe.

Teama de consecințele unei asemenea dezvăluiri a fost prea mare pentru a risca.

De ce i-a fost frică nu a scăpat, însă. (Bogdan Tiberiu IACOB)

Scris de **Admin** Sam Aug 14, 2021 5:30 am

https://inpolitics.ro/citu-e-istorie-a-mai-ramas-o-intrebare-cine-va-fi-urmatorul-premier_18449812.html

Aventura penală a lui Florin Cîțu în SUA a ieșit azi complet la iveală, odată cu dezvăluirile agenției Mediafax din dosarul întocmit actualului premier de către autoritățile americane. Iar faptele sunt teribile, mult peste varianta edulcorată servită în ultimele două zile de apropiații premierului. De aici, nu mai rămîne decît întrebarea dacă premierul demisionează pînă diseară ori mai așteaptă o zi-două și cine va fi succesorul său. (În imagine, pușcăria Story County unde Cîțu ar fi executat condamnarea dacă nu i se scădeau cele două zile petrecute în arestul poliției.) (B.T.I.)

Faptele incluse în dosar, relatate de Mediafax, sub semnătura Sorinei Matei:

Agenţia Mediafax şi Aleph News au obţinut în exclusivitate, în urma unei solicitări oficiale, întreg dosarul penal al premierului Florin Vasile Cîţu, aşa cum el a fost pus la dispoziţie de către autorităţile judiciare americane, şi prezintă publicului în cele ce urmează faptele şi mărturiile, în ordine cronologică, aşa cum se regăsesc şi reies ele din documentele aflate în dosar.

Ce s-a întâmplat pe 3 decembrie 2000. Duminică, la ora 2.08 noaptea:
Maşina Ford Probe roşie mergea de pe-o parte pe alta a drumului, inculpatul Cîţu mirosea a băuturi alcoolice, a recunoscut că a băut, avea ochii injectaţi şi umezi. Cîţu avea BAC (Blood Alcohol Content) de 0.161, limita legală fiind de 0.08
În plângerea şi declaraţia pe propria răspundere, întocmită chiar pe 3 decembrie 2000, autorităţile americane notează că în acea zi, la ora 2.08 noaptea, Florin Vasile Cîţu a fost prins pe Lincoln Way de pe Podul Squaw Creek, oraşul Ames, din Comitatul Story, conducând o maşină sub influenţa băuturilor alcoolice în timp ce avea o alcoolemie peste 0.100 (Blood Alcohol Content peste 0.100).

Inculpatul Florin Vasile Cîţu este acuzat oficial de infracţiunea de „conducere sub influenţă” (OWI) 1st (Serious Misdemeanor)/Delict grav, prin încălcarea Secţiunii 312J.2 litera 1a şi 1b din Codul Penal al Iowa din 1999. Litera 1a se referă la conducere sub influenţa unei băuturi alcoolice sau a unui alt drog sau a unei combinaţii de astfel de substanţe iar litera 1b se referă la prezenţa unei concentraţii de alcool de 0.08 sau mai mari.

În document, autorităţile din Iowa descriu ce au constatat la faţa locului:
„L-am văzut pe inculpat conducând un Ford Probe roşu cu placa Iowa 675CMG în zona de est, pe Lincoln Way, pe banda exterioară. Pe măsură ce maşina Probe călătorea spre est, el se deplasa în mod vizibil de pe-o parte pe alta a rutei de călătorie. Maşina Probe nu a menţinut o viteză constantă (fluctua între 32 şi 56 km/h). Inculpatul mirosea a băuturi alcoolice şi a recunoscut că a băut. Inculpatul avea o ochii injectaţi şi umezi. Inculpatul nu a putut face testul de sobrietate. Inculpatul a făcut un Preliminary Breath Test care indica Blood Alcohol Content (BAC) peste 0.100. Inculpatul a făcut testul Datamaster şi acesta a înregistrat un BAC de 0.161”.
Limita legală a Blood Alcohol Content potrivit Codului Penal din Iowa este de 0.08.

Inculpatul Florin Cîţu este luat tot pe 3 decembrie 2003 în custodia autorităţile americane. Se stabileşte o cauţiune de 1950 de dolari

Pe 3 decembrie inculpatul Florin Cîţu este informat în legăturile cu drepturile sale şi primeşte o copie a plângerii la adresa lui. Tot pe 3 decembrie 2000, Florin Cîţu este luat în custodia autorităţilor americane şi este plasat sub supraveghere în cadrul Departamentului Serviciului Corecţional pentru Programul de Eliberare Preliminară. În documente se arată că autorităţile americane stabilesc o cauţiune de 1950 de dolari care urma să fie plătită, având în vedere că Florin Cîţu nu avea nici cash, nici garanţii. De asemenea, potrivit documentului, Cîţu avea dreptul să ceară revizuirea cauţiunii în termen de 24 de ore. O audiere preliminară a lui Florin Cîţu se stabileşte pe 18 decembrie 2000.

14 decembrie 2000: Procurorul american formulează oficial acuzaţiile la adresa lui Florin Cîţu: a încălcat Codul Penal din Iowa prin conducerea sub influenţă şi cu o concentraţie de 0.10 sau mai mare

Timothy C. Meals, procurorul din Story County, Iowa, în numele autorităţii statului Iowa îl acuză oficial pe Florin Vasile Câţu de infracţiunea de conducere sub influenţă ( OWI/ Operating While Intoxicated), 1st Offence, folosind formularea legală: „ Pe 3 decembrie 2000, în Story County, Statul Iowa, cu violarea Secţiunii 321J.2 a Codului Penal din 1999, din Iowa, a sărvârşit:
a condus un autovehicul în statul Iowa în timp se afla sub influenţa unei băuturi alcoolice, narcotice, hipnotice sau de altă natură, sau o combinaţie de astfel de substanţe sau în timp ce avea o concentraţie de alcool de 0.10 sau mai mare”.
Procurorul Timothy C. Meals susţine în document că în acest caz are suficiente dovezi prin care să se ajungă la o condamnare. Procurorul arată că o cauţiune fusese deja stabilită în acest sens.

27-28 decembrie 2000: După ce a fost trimis în judecată în faţa Tribunalului Districtual din Comitatul Story, Florin Cîţu nu se mai prezintă în faţa judecătorului. Plecase în România pentru sărbătorile de Crăciun

Pe 27 decembrie 2000, la ora 13.00, Florin Cîţu, trimis deja în judecată de autorităţile americane pentru infracţiunea de conducere sub influenţă ( OWI/ Operating While Intoxicated), 1st Offence, trebuia să apară în faţa Tribunalului Distructual din Comitatul Story din Iowa. Dar nu vine.

Florin Cîţu îşi trimite doar avocatul, pe Gerald Moothart, care depune o cerere pentru o nouă audiere clientului său în faţa instanţei americane având în vedere că acesta nu se mai afla în SUA.

„Inculpatul este absolvent al Iowa State University şi s-a întors în ţara natală, România, pentru sărbătorile de Crăciun. Inculpatul este programat să se întoarcă în SUA în jurul datei de 2 ianuarie 2001”. Ca atare, Cîţu semnează cererea prin care solicită judecătorului ca să fie audiat pe 8 ianuarie 2001.

A doua zi, pe 28 decembrie 2001, judecătorul Steven P. Van Marel este de acord cu cererea inculpatului Florin Cîţu.

6 – 8 ianuarie 2001: Revenit în SUA, inculpatul Florin Cîţu pledează ca nevinovat şi decide să se ia la trântă cu autorităţile americane: într-o solicitare amplă cere tot probatoriul, probe audio şi video, inclusiv date despre amprentare. Judecătorul Hronek îi pune în vedere: dacă nu apare la pretrail va fi emis un mandat de arestare

Pe 6 ianuarie 2001, Florin Cîţu ( 28 de ani la acea dată), reprezentat de firma de avocatură Moothart & Owen, absolvent de universitate şi candidat pentru doctorat decide să pledeze nevinovat în faţa instanţei americane, în legătură cu acuzaţiile aduse (OWI/ Operating While Intoxicated), 1st Offence, violarea secţiuni 321J.2 din Codul Penal al Iowa (1999), Serious Misdemenor) şi cere un proces rapid.

Pe 8 ianuarie 2001, acelaşi inculpat Florin Cîţu, reprezentat de avocatul Gerald Moothart, decide să se ia la trântă cu autorităţile americane cerând în faţa instanţei, printr-o nouă cerere semnată, ca procurorii să-i pună la dispoziţie toate probele din dosar: declaraţiile sale scrise sau audio, ale martorilor, copiile cazierului său, the driving record, toate bunurile reţinute de procurori la percheziţie, orice informaţie deţinută care l-ar putea disculpa, examinările sale, testele făcute, toată documentaţia prin care s-a stabilit alcoolemia, raportul ofiţerilor de la faţa locului, numele informatorilor folosiţi în ancheta împotriva lui,(s.n.) înregistrări audio, video de tot felul, inclusiv date despre amprentarea sa.

Tot pe 8 ianuarie 2001, judecătorul Thomas R.Hronek stabileşte că Florin Cîţu urmează să apară în faţa Tribunalului Districtual din Story County Nevada, a doua zi, la 9 dimineaţa, dar în acelaşi timp acesta stabileşte şi un „pretrail conference” pentru 17 februarie 2001, la ora 3.15 după amiaza, având în vedere că inculpatul Cîţu trebuie să îşi reafirme nevinovăţia sau vinovăţia. Dacă inculpatul nu se prezintă la „pretrail”, va fi emis un mandat de arestare, se arată în documentul semnat de judecătorul Thomas R.Hronek.

18-24 ianuarie 2001: Centrul comunitar din Des Moines confirmă că Florin Cîţu a urmat deja programul Drinking Drivers Program, împotriva alcoolului la volan

În dosarul aflat la instanţă, apare o scrisoare a Centrului comunitar din Des Moines prin care acesta certifică faptul că Florin Vasile Cîţu a terminat, pe 18 ianuarie 2001, cu succes programul de 12 ore împotriva alcoolului la volan „Drinking Drivers Program”. Coordonatorul programului de educaţie împotriva băutului la volan, Lois Keister, transmite instanţei americane că un raport de finalizare a cursului va fi trimis şi studentului luna următoare.

Pe 24 ianuarie 2001, şi Florin Cîţu, prin avocatul său, Gerlad Moothart, informează instanţa că a finalizat cu succes Programul împotriva alcoolului la volan aşa cum arăta şi scrisoarea de la Centrul comunitar pe care o şi ataşează informării lui către instanţă.

23 februarie 2001: Florin Cîţu se răzgândeşte şi informează instanţa că face un acord de recunoaştere a vinovăţiei. Este de acord inclusiv cu instalarea în maşină a unui dispozitiv anti – alcool, cu muncă neplătită în folosul comunităţii, cu trimiterea sa la un centru de corecţie comunitar, cu cursuri împotriva alcoolului la volan, cu evaluare pe propria cheltuială şi introducerea sa într-un program pentru „abuz de substanţe” în vederea educării

Pe 23 februarie 2001, Florin Cîţu depune la instanţa americană, tot prin avocatul său, Gerald Moothart, o aşa numită „moţiune de arestare hotărârii”. Adică cere instanţei ca să nu fie pronunţată nicio hotârâre cu privire la cazul său. Şi asta pentru că în aceeaşi zi, Florin Cîţu depune în faţa instanţei acordul de recunoaştere a vinovăţiei sale.

Florin Cîţu scrie instanţei faptul că înţelege că pedeapsa maximă pentru infracţiunea comisă este de 1000 dolari sau încarcerare sau amândouă, dar arată că dacă şi-ar instala în maşină un dispozitiv de pornire a maşinii doar după testarea alcoolemiei în aerul respirat, şi ar face dovada acestei instalări în faţa instanţei, poate ar scăpa doar cu o amendă de 500 de dolari.

Florin Cîţu mai susţine în document că instanţa poate să-i ceară să facă muncă neplătită în folosul comunităţii şi că există o pedeapsă minimă de închisoare cu executare sau trimiterea sa la un centru de corecţie comunitar pentru 48 de ore, cu excepţia cazului în care este eligibil la o pedeapsă amânată, cu suspendare sau sub probaţiune.

Cîţu scrie instanţei că înţelege că judecătorul îl poate trimite la un curs împotriva alcoolului la volan, că acesta poate să-i impună să-şi facă o evaluare a „abuzului de substanţe”, să urmeze recomandările date, şi poate chiar să-l bage într-un program de prevenire a „abuzului de substanţe” în vederea educării.

De asemenea, Cîţu susţine că înţelege că trebuie să finalizeze o evaluare a „abuzului de substanţe”, pe cheltuiala sa, înainte de a se da decizia instanţei.
Mai mult, acesta scrie că în cazul în care Departamentul de Transporturi nu i-a retras încă permisul de conducere, înţelege foarte bine că permisul său va fi revocat cel puţin 6 luni.
23 februarie 2001: „Pledez vinovat şi înţeleg că nu va fi niciun proces de niciun fel”. Cîţu acceptă amenda, acceptă încarcerarea 48 de ore, o taxă pentru Educaţie pentru Rezistenţa la Abuzul de Droguri şi un program de evaluare împotriva abuzului de substanţe. Evaluarea abuzului, trimisă la instaţă într-un plic „confidenţial”

„Pledând vinovat, înţeleg că nu va fi niciun proces de niciun fel”, scrie Florin Cîţu în acordul de recunoaştere în care susţine că ştie că nu va exista niciun fel de pedeapsă amânată.

Ca atare, Florin Cîţu în acordul de recunoaştere a vinovăţiei spune că se face vinovat de infracţiunea de conducere sub influenţă şi este de acord cu următoarele recomandări făcute de statul Iowa:

să plătească o amendă de 1000 de dolari plus o suprataxă legală de 30%
încarcerarea sa pentru 48 de ore care să fie scăzută din timpul pe care deja îl petrecuse în închisoare
plata unei taxe de 5 dolari pentru Drug Abuse Resistance Education (Educaţie pentru Rezistenţa la Abuzul de Droguri)
Evaluarea Abuzului de Substanţe
va plăti toate cheltuielile judiciare
Florin Cîţu recunoaşte în documentul semnat şi prezentat instanţei americane că. pe 3 decembrie 2000, pe teritoriul statului Iowa, a săvârşit infracţiunea de „conducere sub influenţa alcoolului sau a drogurilor sau a unei combinaţii” şi a avut o concentraţie de alcool de peste 0.100 sau chiar mai mare.

„Din moment ce am încălcat Secţiunea 321J.2, din Codul Penal din Iowa, înţeleg că nu pot fi condamnat până când nu finalizez evaluarea abuzului de substanţe şi până nu când trimit rezultatele către instanţă. Am terminat evaluarea pe abuzuri de substanţe. Am citit evaluarea şi recomandările care o conţin. Am trimis deja rezultatele evaluării pe abuzul de substanţe către tribunal într-un plic pe care scrie Confidenţial. Cer instanţei să accepte această recunoaştere a vinovăţiei”, scrie şi semnează inculpatul Florin Cîţu pe 23 februarie 2001.

Acordul de recunoaştere a vinovăţiei este însoţit şi de un memorandum de recunoaştere făcut cu procurorul Timothy Meals, act transmis instanţei americane pe 26 februarie 2001.

26 februarie 2001. Judecătorul pronunţă decizia de condamnare a lui Florin Cîţu: 2 zile de închisoare în Penitenciarul Story County, îi scade perioada reţinerii iniţiale, îi dă peste 1300 de dolari amendă şi îi cere să contacteze şeriful pentru executarea pedepsei şi să plătească masa şi camera din penitenciar dacă este nevoie

Acordul de recunoaştere a vinovăţiei semnat de Florin Cîţu şi înţelegerea sa cu procurorul Timothy Meals ajung în instanţa americană pe 26 februarie 2001, când la ora 9 dimineaţa era stabilită şi pronunţarea sentinţei.

Judecătorul Tribunalului Districtual, Thomas R. Hronek, spune în document că acceptă acordul şi stabileşte următoarele în decizia de condamnare:

„Inculpatul este condamnat pentru conducere sub influenţă pentru că a încălcat Secţiunea 321J.2 a Codului Penal din Iowa. Inculpatul este condamnat să execute 2 zile de închisoare în Penitenciarul Story County, să i se scadă din perioada pe care a executat-o, dacă a executat, aşa cum arată evidenţa din Story County. Inculpatul trebuie să plătească o amendă de 1000 de dolari, o taxă suplimentară de 300 de dolari, o suprataxă de 5 dolari pentru Drug Abuse Resistance Education ( Educaţie pentru Rezistenţa la Abuzul de Droguri) şi costurile judiciare

Inculpatului i se acordă termen până pe data de 27 iulie 2001 să plătească amenda, taxele suplimentare şi cheltuielile judiciare.

Inculpatul trebuie să contacteze Biroul Şerifului din Story County până pe 4 aprilie 2001 ca să facă toate aranjamentele necesare pentru executarea pedepsei cu închisoarea care va trebui să fie dusă la îndeplinire, consecutiv, până pe 4 mai 2001.

Inculpatul este informat că asta poate să însemne că trebuie să plătească camera şi masa legate de încarcerare (Secţiunea 356.7 din Codul Penal din Iowa).

Inculpatul este informat că instanţa poate să revendice încă o amendă de 500 de dolari atunci când inculpatul prezintă instanţei, la sfârşitul perioadei minime de neeligibilitate, o licenţă temporară restricţionată eliberată în baza Codului din Iowa Secţiunea 321J.20.

Instanţa constată că inculpatul a asigurat o evaluare a abuzului de substanţe şi a participat la orice tratament recomandat.

De asemenea, inculpatul a participat şi a finalizat cu succes o şcoală pentru Drinking Drivers, facilitată de un colegiu comunitar din zonă.

Inculpatul a fost informat cu privire la dreptul său de a formula apel. Taxa pentru formularea apelului se stabileşte în cuantum de 2500 de dolari” este decizia judecătorului Tribunalului Districtual, Thomas R. Hronek.

Documentele puse la dispoziţie de autorităţile judiciare americane nu arată că Florin Cîţu a formulat apel la condamnarea primită.

Scris de Continut sponsorizat

Catu gate 1- NOI TINTE-PIEPT IN SCANDALUL ZILEI: IOHANNIS, HELLVIG, VLASE, HAPAU