PNL. Cacialmaua “asumării răspunderii” sau amatorism juridic?

Scris de **Admin** Mier Ian 15, 2020 5:51 am

https://politeia.org.ro/editoriale/pnl-cacialmaua-asumarii-raspunderii-sau-amatorism-juridic/63172/

Daca te uiti in mod superficial la scena politica actuala, ai impresia ca intre PNL si PSD se da o lupta pe viata si pe moarte. PNL, avand cam 19-20% din Parlament si inghitind cu multa placere, ba chiar dand si functii de top (Rares Bogdan alias Catavencu galben ar fi bine sa nu mai nege evidenta) unor broaste raioase si serpi cu clopotei din ALDE, Pro Romania si PSD de dragul “bunei guvernari” iar PSD, avand cam 40% din Parlament si sfortandu-se sa isi mentina numarul de mandate fara insa a mai asuma functia de Premier, chiar daca reusesc sa darame, prin motiune, guvernul Orban.

In realitate, nici PNL, nici PSD nu au interes sa aiba alegeri anticipate. Motivele sunt diferite.

Pentru PSD, e clar de ce: cauta sa castige timp pentru a-si reveni mediatic si electoral si pentru a profita, dupa ce isi aleg noua conducere, de erodarea naturala a PNL-ului. Insa de ieri stim clar ca pesedistii nu vor sa mai asume pe fata guvernarea chiar daca le reuseste motiunea, si de aceea Ciolacu a mentionat ieri “o propunere de premier din afara PSD” daca pica Guvernul Orban. Vor de fapt sa faca un fel de reeditare a manevrei din 2016, cand Ciolos era Premier si PSD-istii, desi aveau majoritatea in Parlament si erau la putere, la TV ii tocau zilnic pe “tehnocratii” de la Guvern de parca erau in Opozitie. Alegerile se castiga din Opozitie sau mimand Opozitia: regula de fier a PSD, de la care nu abdica niciodata (va reamintesc ca si in 2009 au intrat in opozitie inainte de prezidentiale, desi facusera acea mega-coalitie cu PDL-ul).

PNL. Cacialmaua “asumării răspunderii” sau amatorism juridic? 6

Pentru PNL, e putin mai complicat: ei vor sa mai absoarba niste primari, niste structuri locale, cu care sa abordeze alegerile locale (chiar si intr-un singur tur!) mai relaxati. Reflexul PNL este de tip FSN-ist: sa ne blindam cu primari, caci ei sunt talpa partidului, care aduce voturi. Nu au inteles nimic din anul electoral 2019 si incearca sa copieze PSD-ul. Cele 40% din sondajele actuale nu sunt obligatoriu materializabile in voturi, si niste primari/consilieri locali traseisti sunt mai siguri decat niste sondaje, mai ales ca Diaspora nu mai voteaza asa masiv la parlamentare. Si nu stii daca, odata devenit Guvern interimar dupa o motiune care a trecut (varianta cea mai rea), mai esti asa de convingator pentru primari inainte de alegeri. De aceea e bine sa ai deja cat mai multi primari traseisti absorbiti. Rares Bogdan sa iasa cand vrea cu trompeta, insa in teritoriu racolarile sa curga cat mai bine!

Insa problema este ca PNL-istii ne iau de prosti cand spun ca vor sa ajunga la anticipate prin metoda “asumarii raspunderii” pe un proiect sensibil de lege. Cand PNL spune ca guvernul Orban isi va asuma raspunderea si astfel se poate ajunge la anticipate, trebuie sa vedem daca este juridic fezabil scenariul. Sa analizam fiecare posibila asumare de raspundere: pe revenirea la doua tururi la alegerile locale, pe abrogarea pensiilor speciale, pe desfiintarea SIIJ.

Intrebarea decisiva despre acest scenariu al asumarii raspunderii este urmatoarea: care din aceste proiecte de lege poate trece de CCR, daca PSD ataca la CCR procedura asumarea raspunderii? Acest lucru conteaza cu adevarat, nu gargara de la TV sau din declaratii.

Caci, atentie, PSD va ataca juridic la CCR, simultan, pe doua cai: si contestand viciul/viciile de neconstitutionalitate (procedura clasica), si formuland un CJNC (unde CCR are libertate absoluta sa zica ce vrea). Si pana se se ajunga la calculul aritmetic al numarului de voturi in Parlament la motiune (pe care o vor initia obligatoriu), PNL are de trecut de ghilotina juridica a CCR, unde PSD are majoritate confortabila.

Astfel ca, in asteptarea deciziei CCR pe legea bugetului pe 2020 (atacata de PSD cu CJNC, o premiera, care poate declansa un precedent si pentru viitoarele asumari de raspundere), PSD-ul se gandeste la cea mai buna strategie juridica (si motiune, si atac la CCR). Iar PNL, intre timp, face orice numai ceea ce trebuie, nu.

Sa luam pe rand cele trei posibile legi care pot fi asumate de Guvernul Orban.

1. Ce sanse are sa treaca de CCR o lege de revenire la doua tururi la alegerile locale care modifica legea actuala cu mai putin de 1 an inainte de alegeri?

Mergem la Decizia 51/2012 a CCR:

“Dreptul la alegeri libere impune respectarea unor exigențe, între care și aceea a stabilității normelor juridice în domeniul electoral. Într-un plan mai larg, stabilitatea acestor norme constituie o expresie a principiului securității juridice, instituit, implicit, de art. 1 alin. (5) din Constituție, principiu care exprimă în esență faptul că cetățenii trebuie protejați contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecurități pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta riscă s-o creeze, impunând ca legea să fie accesibilă și previzibilă. Într-o bogată jurisprudență, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat importanța asigurării accesibilității și previzibilității legii, inclusiv sub aspectul stabilității acesteia […] Autorii sesizării invocă în acest sens Codul bunelor practici în materie electorală – Linii directoare și raport explicativ, adoptat de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni Plenare (Veneția, 18-19 octombrie 2002), act care accentuează mai ales “stabilitatea unor reguli mai speciale ale dreptului electoral, în special cele care reglementează sistemul electoral propriu-zis, componența comisiilor electorale și constituirea teritorială a circumscripțiilor”. […] Or, legea criticată, modificând cu mai puțin de un an înaintea alegerilor procedura de desfășurare a acestora, se abate de la dispozițiile invocate. O asemenea modificare legislativă intempestivă poate fi de natură să creeze dificultăți suplimentare autorităților însărcinate cu aplicarea sa, sub aspectul adaptării la procedura nou instituită și operațiunile de ordin tehnic pe care aceasta le presupune”.

Desi in 2012 altele au fost considerentele pentru care CCR a respins legea de comasare a localelor cu parlamentarele, trebuie observat ca in motivare a fost invocat, ca un cadru general, principiul securitatii raporturilor juridice: nu se modifica legea cu mai putin de 1 an inainte de alegeri. Acelasi principiu l-a invocat CCR si in Decizia 334/2013 privind modificarea cvorumului la referendum:

“Codul de bune practici în materie de referendum recomandă statelor asigurarea unei stabilități în ceea ce privește legislația în această materie. Or, stabilitatea dreptului este un element important al credibilității procesului electoral, iar modificarea frecventă a normelor și caracterul lor complex pot dezorienta alegătorul, astfel că trebuie evitată modificarea frecventă sau cu puțin timp (mai puțin de un an) înainte de referendum a legilor în materie. În jurisprudența sa constantă, Curtea Constituțională a subliniat necesitatea stabilității legilor în materia electorală și în materia referendumului, ca expresie a principiului securității juridice“.

PNL. Cacialmaua “asumării răspunderii” sau amatorism juridic? 22-1

Deci, daca este sa ne raportam la componenta puternic PSD-ista a Curtii si la juriprudenta ei, modificarea legii alegerilor locale si revenirea la doua tururi ar pica aproape sigur la CCR pe motive de jurisprudenta si de CEDO/Venetia (principiul securitatii juridice/Codul de bune practici in materie electorala). Este deci nu doar riscant, este aproape sigur ca, daca scapa de motiune de cenzura, Guvernul Orban nu scapa de controlul CCR si nu va putea reveni la alegerile in doua tururi.

Asumarea pe revenirea la doua tururi va fi deci aproape sigur un esec: Guvernul poate va ramane in functie (depinde de PSD daca strange voturile la o motiune, lucru de care ma indoiesc), insa va fi cenzurat de CCR (daca PSD scrie bine contestatia, si deja a semnalat ca va invoca jurisprudenta CCR si recomandarile europene). PSD va avea sacii in caruta (alegeri intr-un tur), urcati de judecatorii pe care i-a trimis deja la CCR.

Varianta cea mai rea este ca Guvernul sa pice (putin probabil, dar nu imposibil), si CCR sa cenzureze legea (aproape sigur). E varianta maximala pe care o pot spera PSD-istii (e o alta discutie juridica daca se poate face simultan si motiune, si atacarea legii la CCR).

2. Ce sanse are sa treaca de CCR o lege de abrobare a pensiilor speciale (inclusiv ale magistratilor!), cu exceptia celor ale militarilor? Atat Raluca Turcan, cat si Violeta Alexandru au spus in nenumarate randuri ca PNL vrea sa desfiinteze inclusiv pensiile magistratilor, pastrand doar cele ale celor din zona militarizata.

“Cred că ne trebuie un moment zero să discutăm de pensii pe principiu de contributivitate. Înţeleg situaţia celor din armată, plecând de la solde. Înţeleg că şi în privinţa poliţiştilor e chestiune similară. De ce nu e special un bibliotecar? Şi el inspiră praf. Vin de la Casele de pensii din Bucureşti şi am văzut că în arhivă era un praf de neimaginat. Cred că toate categoriile, cu excepţia Armatei, ar trebui să se întoarcă la principiul contributivităţii. Avem nişte decizii CCR însă” (sursa)

Exact. Desi exista niste decizii CCR care spun clar ca toate pensiile speciale pot fi anulate, cu exceptia celor ale magistratilor, PNL insista sa rada inclusiv pensiile magistratilor si sa le pastreze pe cele ale militarilor! Mai multe date despre aceste pensii speciale gasiti aici: “În total, la nivelul lunii iunie, în plată erau 187.480 de pensii speciale dintre care 9.312 de serviciu și 178.168 militare. La aceeași interpelare a răspuns și MAI care a precizat că în anul 2018 numărul beneficiarilor de pensie militară de stat a fost de 83.076, cuantumul brut suportat de bugetul de stat fiind de 2,79 de miliarde de lei“.

Cel putin in decembrie 2019, Orban era habarnist in chestiunea pensiilor speciale, vrand sa rada inclusiv pensiile magistratilor:

“Premierul Ludovic Orban a anunțat că proiectul PNL privind eliminarea pensiilor speciale exceptează doar pensiile de serviciu ale militarilor, nu și pe cele ale magistraților. Eliminarea derogării de la principiul contributivității va fi însă imposibilă în cazul magistraților, existând deja o decizie a CCR ce declară neconstituțională o astfel de măsură. „Decizia noastră este clară, noi susținem calculul pensiilor pe principiul contributivității, cu singura excepția a pensiilor de serviciu care sunt acordate cadrelor militare. Avem și noi un proiect de lege, are și USR un proiect de lege. Le cerem parlamentarilor să amendeze, dar să susțină proiectul de lege în care să punem punct practicilor pensiilor speciale, cu excepția pensiilor de serviciu pentru militari”, a declarat premierul Orban, luni, citat de Mediafax. (sursa, stire din 10 decembrie 2019)

Revenim deci la jurisprudenta, anume la Decizia 873/2010 a CCR (a se vedea si Deciziile 297/2012 si 136/2016), unde citim:

“Având în vedere toate aceste considerente și ținând cont de jurisprudența Curții Constituționale referitoare la pensia de serviciu a magistraților, Curtea constată că statutul constituțional al magistraților – statut dezvoltat prin lege organică și care cuprinde o serie de incompatibilități și interdicții, precum și responsabilitățile și riscurile pe care le implică exercitarea acestor profesii – impune acordarea pensiei de serviciu ca o componentă a independenței justiției, garanție a statului de drept, prevăzut de art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală. Așadar, obiecția de neconstituționalitate a legii criticate, raportată la principiul independenței justiției, este întemeiată și, prin urmare, Curtea constată că dispozițiile art. 1 lit. c) din Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor – prin care se elimină “pensiile de serviciu ale judecătorilor, procurorilor și judecătorilor, respectiv magistraților asistenți ai Curții Constituționale” – sunt neconstituționale”

Asadar, daca se atinge cineva de pensiile magistratilor, imediat CCR sanctioneaza legea iar Guvernul Orban sufera o infrangere rusinoasa juridic (chiar si politic, daca PSD voteaza motiune de cenzura). Daca PNL vrea cu adevarat sa elimine pensiile speciale, le poate elimina pe TOATE, chiar si ale militarilor, insa nu le poate elimina pe cele ale magistratilor. Intrebarea de ce vor sa le pastreze pe ale militarilor ne duce intr-o alta zona politica (a explicat Stefan aici): prea multe interese ale PNL/PSD in zona serviciilor secrete si aparatului represiv al statului, foarte obedient cu oricine e la putere.

Ei slujesc “patria” (adica politicul), “patria” (adica politicul) le plateste pensii speciale faraonice.

Si la aceasta optiune de asumare a legii, varianta cea mai rea este ca Guvernul sa pice (desi PSD nu are motive juridice sa depuna motiune daca pensiile magistratilor sunt lasate neatinse) si ca CCR sa caseze legea (procedural, va ajunge sa fie sesizata in cele din urma, fie de Avocatul Poporului, fie pe calea unui proces civil in care se invoca neconstitutionalitatea legii).

Daca Orban nu se atinge de pensiile magistratilor, PSD nu are temei juridic sa depuna contestatie la CCR si nici nu au tupeu sa apere pensiile speciale. Insa cei din PNL sunt habarnisti si, la cum se vede, nu vor sa se atinga de pensiile militarilor; deci asumarea unei raspunderi care lasa netaiate nu doar pensiile magistratilor (intangibile), ci si pe cele ale militarilor (usor de taiat), nu rezolva nimic, financiar vorbind.

Reamintesc ce a zis CCR in aceeasi Decizie 873/2010 despre pensiile speciale (altele decat ale magistratilor):

“Curtea reţine că, în principiu, pensia de serviciu a unei categorii profesionale, reglementată printr-o lege specială, are două componente, şi anume pensia contributivă şi un supliment din partea statului. Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depăşeşte acest cuantum se suportă din bugetul de stat. Acordarea acestui supliment ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie, astfel cum este reglementat în art. 47 alin. (2) din Constituţie. Pensiile speciale, nefiind un privilegiu, ci fiind instituite de către legiuitor în considerarea unui anumit statut special al categoriei profesionale respective, pot fi eliminate doar dacă există o raţiune suficient de puternică spre a duce în final la diminuarea prestaţiilor sociale ale statului sub forma pensiei. Or, în cazul de faţă, o atare raţiune este, aşa cum rezultă din expunerea de motive a legii criticate, atât grava situaţie de criză economică şi financiară cu care se confruntă statul (bugetul de stat şi cel al asigurărilor sociale de stat), cât şi necesitatea reformării sistemului de pensii, prin eliminarea inechităţilor din acest sistem”.

Deci, liber la eliminarea totala a pensiilor speciale militarilor (a suplimentului acordat de la buget), ramanandu-le acestora doar pensia contributiva, in functie de salariile uriase platite pe perioada activa! Insa PNL nu vrea asta pentru ca, deh, interesul politic e mai puternic decat cel economic.

3. In fine, ultima varianta: desfiintarea SIIJ. Ce risca PNL la CCR daca desfiinteaza SIIJ? Absolut nimic!

Sa recitim Decizia 33/2018 a CCR:

“135. Înființarea unor structuri de parchet specializate pe domenii de competență materială (D.N.A. sau D.I.I.C.O.T.) sau personală (Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție) constituie expresia opțiunii legiuitorului, care, în funcție de necesitatea prevenirii și combaterii anumitor fenomene infracționale, decide cu privire la oportunitatea reglementării acestora”

PNL. Cacialmaua “asumării răspunderii” sau amatorism juridic? 33

Am mai scris ceva pe tema asta. Ideea este simpla: desfiintarea SIIJ este singura tema pe care PSD, chiar daca depune o contestatie (intrinseca sau extrinseca) la CCR sau chiar daca reclama un CJNC, nu are (aproape) nici o sansa de castig. CCR a spus deja ca este optiunea legiuitorului daca infiinteaza o astfel de sectie, este deci la fel, optiunea legiuitorului daca o desfiinteaza. Sigur, Dorneanu si echipa PSD de la CCR pot oricand sa ne rezerve o supriza, insa pe tema SIIJ marja CCR este infinit mai mica (aproape nula!) decat pe tema alegerilor locale sau a pensiilor speciale.

Deci, ca sa concluzionez: PNL risca cel mai putin daca isi asuma desfiintarea SIIJ si cel mai mult daca vrea sa se atinga de pensiile magistratilor sau daca vrea sa revina la alegerile in doua tururi.

Faptul ca PNL insista ba cu taierea pensiilor speciale ale magistratilor, ba cu revenirea la doua tururi la locale, ma face sa ma gandesc la o cacialma de genul: noi ne facem ca vrem, insa avem grija sa oferim CCR toata munitia pentru a ne fi respinse legile pe care le-am asumat. In felul asta, nu putem spune Presedintelui (care ne preseaza) si votantilor PNL (pe care ii pacalim) ca nu am incercat.

Nu exclud nici ipoteza amatorismului juridic (ca sa nu zic “incompetenta” sau “prostie”). La cat de bine cunosc juristii PNL deciziile anterioare ale CCR (ma refer in special Gabriel Andronache care se ocupa cu scrierile contestatiilor/prezentarea pozitiilor Guvernului la CCR), pot banui ca, pe langa calculele politice ale lui Orban, se mai adauga si “competenta” lui Andronache care va face ca proiectele asumate in Parlament sa fie respinse la CCR “de pe scaun” (ca sa folosesc un termen familiar juristilor).

Daca PNL chiar ar vrea sa asume ceva si sa fie 99% siguri ca legea va trece de CCR, ar trebuie sa asume desfiintarea imediata a SIIJ. Bine, eu pot intelege ca PNL asteapta ca CJUE sa rezolve problema SIIJ undeva prin mai-iunie 2020 (si cred ca de aceea taraganeaza Predoiu si duce mereu cu preșul pe magistratii care il tot intreaba cand desfiinteaza SIIJ), insa ma tem ca de fapt PNL nu are nici un interes politic sa desfiinteze SIIJ pentru ca, politic, nu se alege cu nimic din acest lucru.

Apoi, PNL sa asume desfiintarea tuturor pensiilor speciale (cu exceptia celor ale magistratilor), prin eliminarea partii suplimentare acordate de stat si lasarea in plata doar a partii contributive (si asa e mult mai mare la acestia decat la muritorii de rand).

Sau, daca vor sa fie marininosi, PNL-istii sa plateasca “specialilor”, pe langa partea contributiva care le revine acestora de drept, doar un supliment egal cu valoarea pensiei minime lunare. “Specialii” sa ramana, juridic vorbind, “speciali”, insa sa nu mai fie (financiar vorbind), niste nababi care traiesc pe picior mare, in timp ce alti pensionari mor de foame. Sa li se dea “specialilor” doar 704 lei in plus (fata de cat li se cuvine pentru pensia contributiva) si sa isi pastreze de statutul special.

Daca o droaie de pensionari pot primi doar pensia minima si sunt obligati sa se descurce doar cu aceasta, atunci si specialii, care au avut salarii mari in activitate si deci si pensie contributiva mare, sa zica bogdaproste si de cei 704 lei. Asta daca nu vor sa ramana doar cu partea contributiva! Exista agricultori care au pensie medie de 489 de lei, de ce “specialii” ar avea mai multe drepturi decat agricultorii?!

Si, in fine, intrucat e aproape sigur ca CCR nu va permite schimbarea legislatiei electorale cu mai putin de un an inainte de alegeri, sa dea posibilitatea Diasporei sa voteze masiv si la parlamentare. Intrucat nu mai avem vot uninominal, ci pe liste, sa modifice legea pentru ca voturile fiecarui cetatean roman din Diaspora sa conteze mai mult decat conteaza acum: sa fie marit numarul de parlamentari care reprezinta diaspora. Am facut recent un calcul si iese ca Diaspora trebuie sa aiba un numar dublu de parlamentari (nu 6, ci 13)

Asadar, pana acum, din pozitiile exprimate de liderii PNL, inclusiv de Premierul Orban, eu inclin mai degraba spre ipoteza ca, de fapt, PNL joaca la cacialma: se face ca vrea sa asume raspunderea pe niste legi, insa de fapt va face totul pentru ca CCR sa cenzureze legile, scutind astfel PSD-ul de nereusita aproape sigura unei motiuni de cenzura (caci PSD nu va reusi, in acest an electoral, sa tranteasca Guvernul Orban). Orban nu ar vrea sa dea vrabia din mana pe cioara din par si prefera sa ramana la guvernare pana in decembrie, blindandu-se cu traseisti in Parlament si in teritoriu. Sau totusi sa fi ajuns nivelul de competenta juridica in PNL atat de jos incat sa se auto-saboteze? Ar fi prea de tot, insa…nu m-ar mira! Tocmai de curand PNL ne-a oferit un exemplu de incompetenta juridica crasa.

Peste cateva zile voi dezvalui pe ce fel de lege (o alta lege decat cele trei mentionate in postare) isi poate asuma raspunderea Guvernul Orban in asa fel incat:

– PSD sa nu o poata ataca nici cu motiune de cenzura in Parlament, nici la CCR.

– la CCR, chiar daca legea este atacata, sa existe ZERO temeiuri de a fi respinsa (dimpotriva, voi arata CCR deja s-a exprimat favorabil pentru acea lege!)

– PNL sa poata capitaliza mediatic si politic aceasta lege si la locale, si la parlamentare, dand PSD o lovitura mai dura decat alegerea primarilor in doua tururi.

Oricat ar parea de ciudat, e posibila o astfel de lege: simpla, eficienta electoral si juridic imparabila.

***

P.S. Ultimul zvon zice ceva de ziua de maine. Oricum ar fi, nimeni de la PNL nu va citi aceasta postare (cei de acolo fac numiri depolitizate

Ofer doar acest exemplu emblematic

) si ea va fi inutila, insa cititorii Politeia vor fi, ca totdeauna, mai bine informati juridic decat juristii de carton ai PNL carora CCR-ul le-a facut ferfenita in 2018 (cand erau in opozitie) aproape toate sesizarile si va face si in 2020 (cand sunt la putere) la fel de ferfenita legile asumate sau votate, daca se mentine acelasi nivel interstelar de competenta juridica.