Poemul blestem scris de Adrian Păunescu despre Pacepa. Mesajul fostului spion către Băsescu

Scris de **Admin** Joi Mar 04, 2021 2:04 am

Şocul cuplului Ceauşescu a fost total, isteria s-a generalizat în vârful piramidei. Mai ales că, în primul rând prin postul de Radio Europa, lumea aflase despre „defecţiunea” sfetnicului de maximă încredere.

Citește și

Cozmin Gușă o atacă pe campioana olimpică Alina Dumitru pentru că nu-l susține la președinția FRJ

Pacepa nu trădase ţară. O trădase Partidul Comunist Român, înfiinţat acum 100 de ani, pe 8 mai 1921, ca secţie a Internaţionalei Comuniste. Ceauşescu a fost un soldat fanatic al cauzei bolşevice.

S-a opus din răsputeri oricărei forme de destalinizare reală. Pacepa era conştient de teatrul jucat de Ceauşescu ca „apărător al interesului naţional”. Dictatorul îşi apăra propriul interes, nicidecum pe acela al unui popor umilit şi dispreţuit.

La puţină vreme după evadarea generalului din „lagărul socialist”, poetul de curte Adrian Păunescu a publicat în „Flacără” un „poem” amenințare: „Blestem trădătorului de ţară”. Conţinea cuvintele-cifru: „Păduche de pace, pardon!”

Păunescu are bust într-un parc din inima Capitalei. Pacepa este în continuare denigrat, înjurat, persiflat de lupii vechi şi noi. Fireşte, cu patriotică, păunesciană indignare. Cum altfel?

Voi povesti acum un episod extrem de revelator, neştiut până azi, din perioada când conduceam Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România.

Citește și

Desființarea Secției Speciale o lasă pe Adina Florea fără 150.000 de lei anual

Era în vara anului 2006, convorbire telefonică de peste un ceas cu generalul Ion Mihai Pacepa. Mă suna după ce-mi trimitea un mesaj pe mail. Îi spusesem că urma să plec din nou în ţară pentru coordonarea cercetărilor Comisiei. M-a rugat să-i transmit un mesaj preşedintelui Traian Băsescu.

L-am ascultat atent, era extrem de concis. Îl ruga pe preşedintele României să ţină cont că mesajul venea de la un fost consilier prezidenţial. Îl avertiza că securiştii continuă să intoxice spaţiul public, că dezinformarea este în plină ofensivă.

Pentru a preveni această epidemie de falsificări şi calomnii, sugera generalul, ar trebui investigate depozitele de documente acumulate de Mihai Pelin (1940-2007) şi alţi ciraci ai lui Virgil Măgureanu. Lui Pelin îi încredinţase fostul său coleg de facultate Virgil Măgureanu conceperea şi redactarea Cărţii Albe a Securităţii.

Cele două volume tipărite „pentru uz intern" de SRI erau o combinaţie deliberat deconcertantă de informaţii verificabile şi invenţii, născociri, aiureli securiste. Nici în cazul Pacepa, nici în altele legate de planurile şi interesele fostei Securităţi ori ale SRI, SIE etc, Mihai Pelin nu este un martor credibil.

Gogoşile despre pretinsa pregătire a punerii sale sub acuzare pentru corupţie au fost concepute de Plesită şi ceilalţi scenarişti din Securitate. Prima întrebare pe care mi-a pus-o președintele Băsescu după ce i-a transmis mesajul a fost „Dar mai trăieşte Pacepa?”

Mi-am dat seama atunci cât de perverse şi perfide pot fi dezinformările securiste. „Evident că trăieşte! Am conversat îndelung cu el săptămâna trecută".

Ieri, nici nu apucasem să postez primul text despre decesul generalului că m-am trezit cu mesaje care se îndoiau de acurateţea ştirii. Unele îmi spuneau, pasămite amical, „E mort de multă vreme".

Ştiu bine cazul generalului Doicaru. Am luat cina aici, la Washington, cu fiul său, Vladimir, fostul meu coleg de clasă, şi cu Constantin Răuță, top level defector şi el. Era pe Wisconsin Avenue, cred că tot în 2006. Poate un an mai târziu.

Era la restaurantul japonez Benihana. Vladi şi Constantin s-au dus în anii din urmă. Acum s-a dus şi Pacepa. Dar mai suntem unii care nu înţelegem să cauţionăm prin tăcere resurecţia minciunii. Şi atunci, întreb, cu cine conversam eu la telefon? Cu fantoma generalului Pacepa?

Am citit ieri pe Facebook aceste elocvente rânduri ale profesorului Marian Zulean: „Cineva spunea că Pacepa funcţiona ca o hârtie de turnesol. Cât era viu, unii îl considerau erou, alţii îl considerau trădător. Polarizare maximă. Teză şi antiteză. La anunţarea morţii sale a apărut a treia explicaţie: era doar un corupt. Am citit azi articole scrise de trei istorici spunând acelaşi lucru, în EVZ, Adevărul (pe al treilea nu-l mai găsesc, pentru referinţă). S-a rezolvat dilema Pacepa: nici erou, nici trădător. Verdict final: corupt. «Fondator al corupţiei contemporane». Wow! Să-i fie corupţia uşoară!"

Imediat după ce ştirea rămânerii în Occident a şefului spionajului românesc a devenit publică, moara de rumori a Securităţii s-a dezlănţuit fulgerător.

Două teme repetate, şoptite, vehiculate repetat în chip obsesiv:

1. Corupţia fără egal a generalului care ar fi urmat să fie dezvăluită şi pedepsită; şi

2. Non-românitatea (alogenitatea—sic!) lui Pacepa.

Ţin minte cum îmi spunea un coleg că Pacepa era evreu. Altul spunea că soţia sa din epocă era evreică. Aştept acum şi reluarea acestei zvonistici antisemite. Nu m-ar mira câtuşi de puţin. Folosind un poncif, însă unul cu semnificaţie autentică, în 1978, Ion Mihai Pacepa a ales libertatea.

O Românie într-adevăr liberă nu-l va eroiza. Dar nici nu va perpetua basmele calomnioase scornite împotriva sa de Securitate.

Scris de **Admin** Joi Mar 04, 2021 2:09 am

https://newsweek.ro/istorie/hodor-pacepa-a-fugit-din-romania-pentru-ca-era-corupt

Ion Mihai Pacepa, ex-adjunctul Direcției de Informații Externe, a murit la 92 de ani, din cauza COVID. Om de încredere al lui Ceaușescu, a fugit în SUA în 1978, dând o puternică lovitură de imagine dictatorului.

Alții l-au considerat un erou pentru că prin dezertarea sa din Securitatea lui Ceaușescu și prin informațiile pe care le-a oferit CIA a contribuit la destructurarea rețelei de spioni a regimului comunist, la distrugerea imaginii dictatorului în Vest și la grăbirea sfârșitului regimului.

Istoricul Mădălin Hodor, cercetător acreditat la Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, care a citit documentele despre dezertarea lui Mihai Pacepa și despre ce a urmat după, susține că această antitezp, trădător pentru unii, erou pentru alții, e o discuție falsă.

Citește și: Ion Mihai Pacepa a decedat în urma infectării cu COVID-19

„De fapt, Pacepa nu a fugit peste noapte, și-a pregătit temeinic plecarea, după cât am putut parcurge din materialul vast care există despre el.

Și-a aranjat ieșirea. Nu a fost vorba de o decizie luată la cald, deși el în cărțile lui a evocat niște momente din acestea când ar fi avut un fel de epifanie, că nu mai poate să lucreze cu regimul comunist.

Eu cred că e fals. Pacepa a plecat pur și simplu pentru că a fost mai inteligent decât restul colegilor lui”, a explicat Mădălin Hodor pentru Newsweek România.

Fostul director adjunct al Direcției de Informații Externe (DIE), serviciul de informații care coordona spionii României comuniste, era vizat deja de Ceaușescu, într-un scandal de corupție.

„Nicolae Doicaru, șeful DIE și al lui Pacepa fusese înlăturat din funcție cu câteva luni înainte de plecarea acestuia din urmă. După fuga lui Pacepa, în 1978, a fost constituită o comisie din care făceau parte șefi de top ai Securității, care s-au străduit să găsească o explicație referitor la fuga lui Pacepa, cum spuneau ei.

Istoricul Mihai Pelin, în cartea lui despre istoria spionajului românesc, spune că, în ipoteza lui, una dintre motivațiile pentru care Pacepa a plecat din țară a fost că pur și simplu era o problemă de timp până când corupția din DIE și, în extenso, din rândul Securității, corupție endemică, la care Pacepa participase împreună cu ceilalți, va fi pedepsită.

Corupție în sensul de azi al cuvântului. Chiar mai rău. Ei făceau trafic de influență.

După fuga lui Pacepa, cei de la Securitate s-au dus acasă la el și în locuința lui au descoperit o adevărată consignație: zeci-sute de sticle de whisky, zeci-sute de cartușe de țigări, aparatură electronică, aer condiționat. Toate stivuite într-o cămăruță”, a explicat Mădălin Hodor.

Rețeaua mafiotă de la DIE

După fuga lui Pacepa, sute de ofițeri de Securitate, dintre cei activi în DIE și dintre cei care au lucrat cu fostul securist plecat în SUA au fost chemați să dea declarații. Inclusiv persoane care se întâlniseră cu el la niște cursuri de ofițeri.

„Declarațiile acestea descriu o rețea mafiotă la propriu, ai cărui coordonatori erau Ion Pacepa, Nicolae Doicaru și generalul Luchian Eugen, care fusese șeful Secției pentru problemele CSS și MAI, apoi șef al comisiei pentru probleme de pașapoarte și vize de pe lângă consiliul de miniștri în 1978.

Acesta din urmă a fost retrogradat de la general la soldat, ca pedeapsă. I-au confiscat averea, avea o vilă pe Valea Prahovei.

Corupția era uriașă: ofițeri care trebuiau să plătească șpagă ca să fie trimiși în străinătate, în general. Unii plăteau o dată, alții trimiteau în mod constant către centrala DIE sume de bani.

Plăteau în valută sau în cadouri. Toate treceau și pe la Pacepa, care la rândul său mituia oficiali din partid sau pentru a procura alte bunuri.

Aceste fapte nu erau noi la DIE, se întâmplau din anii 1950. Asta era linia de lucru, să facă trafic de influență și să fure obiecte.

Corupția era larg cunoscută, toată lumea știa ce se întâmplă, inclusiv Ceaușescu, dar după fuga lui Pacepa au trebuit să se prefacă că e o chestiune abia descoperită, un fenomen de care era vinovat doar trădătorul Pacepa.

Dar Pacepa a găsit sistemul funcționând și a profit de acesta pentru a ascede în funcție. A profitat și de o conjunctură favorabilă, faptul că Occidentul avea o politică de deschidere față de România comunistă, iar Ceaușescu voia să recupereze decalajul tehnologic aducând tehnologie din Vest, prin furt.

Oamenii de genul lui Pacepa, care era inginer comunist, îl impresionau pe Ceaușescu cu tot felul de găselnițe, de genul microfoane noi, astfel încât să îi fie utili.

Dar Pacepa a fugit ca să-și salveze pielea la propriu”, a menționat Mădălin Hodor.

Fostul director adjunct al DIE a mai intuit ceva, potrivit istoricului: faptul că Ceaușescu intrase într-o vrie în care solicita din ce în ce mai multe lucruri de la cei din jurul lui, în special de la cei din serviciul de informații externe.

„Pacepa îl învățase pe Ceaușescu că se rezolvă totul și acesta cerea tot mai multe de la ei. El a realizat că e problemă de timp până când va cădea în dizgrația lui Ceaușescu, pentru că nu va mai putea să îl servească la nesfârșit.

Iar un semnal important a fost înlăturarea lui Nicolae Doicaru de la conducerea DIE.

Funcția politică o bătea pe cea de la Securitate

Pacepa și Doicaru voiau funcții politice cât mai înalte. Să fie șefi în Securitate nu erau suficient, pentru că ei știau că de fapt funcțiile politice, din partid, sunt cele mai importante”, a menționat istoricu, pentru Newsweek România.

De aia, Ion Pacepa a fost și consilier de stat al lui Nicolae Ceaușescu, funcție în aparatul politic, pe lângă poziția de director adjunct la DIE.

„Poziția asta era mult deasupra Securității, pentru că el era omul de încredere al lui Ceaușescu și îl putea influența. Iar asta bătea orice funcție.

De aceea, când a fugit Pacepa, reacția lui Ceaușescu a fost violentă, pentru că plecase omul lui de încredere, omul cu care făcuse o grămadă de mizerii.

Mai ales că Pacepa o luase de jos, fiind din prima generație de ofițeri cu studii, cu facultate. El a intrat la 20 de ani în Securitate, la Contrasabotaj, o direcție care făcea poliție politică sub acoperirea că previne fapte de sabotaj.

Dar sabotajul viza fapte de genul că se bloca o mașină în fabrică”, potrivit lui Mădălin Hodor

Trădător sau erou

Pentru foștii lui camarazi din Securitate, Ion Pacepa rămâne un trădător. Zeci de ofițeri acoperiți au fost retrași în țară după fuga lui.

„Oricum acele rețele de spioni ale României comuniste nu erau foarte profesioniste nici înainte, aveau rezultate punctuale, dar nu erau de speriat pentru Occident. După fuga lui Pacepa, foarte mulți ofițeri au trebuit retrași, o lovitură dură pentru DIE. Nu au mai reușit să reconstruiască rețeaua ca înainte”, arată istorcul Mădălin Hodor.

Cât privește latura sa de erou, istoricul spune că este exagerată.

„Faptele despre regimul comunist, pe care le-a dezvăluit Pacepa după fuga lui, erau cunoscute de către americani, nu a adus Pacepa lumina în SUA. Americanii nu le știau la nivelul de detalii, dar știau. Au închis ochii din considerente politice și strategice, erau neutri în ceea ce privește România”.

Totuși, americanii s-au folosit de Ion Mihai Pacepa pentru a-l lovi pe Ceaușescu. Chiar prin cartea scrisă de fostul său consilier personal, om de încredere, acum dezertor în SUA, „Orizonturi roșii”.

„Cartea «Orizonturi roșii» este o carte operativă, adică a fost scrisă cu aprobarea CIA. Soția din SUA a lui Pacepa a lucrat întâi ca secretară a lui, dar era era operativ CIA. Tot ce apare în carte a primit acceptul agenției de spionaj americane

Unele poveștile descrise acolo, verificate de mine, sunt reale, le-am regăsit în documentele din arhive. Dar altele sunt invenții, cum ar fi tușele în care îi zugrăvește pe Nicolae și pe Nicu Ceaușescu. Special introduse așa, ca să îi creeze o imagine negativă și să-l enerveze.

Alte date sunt șopârle, de genul: «Am avut cunoștință de generali români din Armată care lucrau pentru KGB», ca să îi bage neîncrederea lui Ceaușescu.

Cartea a avut un impact foarte mare, pentru că a adus în centrul atenție România lui Ceaușescu, pentru că din tot blocul comunist, România nu era până atunci neapărat relevantă.

Faptul că Pacepa a dat informații de insider, pentru că el a cunoscut intim cuplul prezidențial, a jucat un rol pentru stricarea imaginii lui Ceaușescu.

Dar ce informații a dat Pacepa americanilor nu e cunoscut încă.

Discuția despre Pacepa rămâne în zona celor două tabere, dar este complet falsă, lipsită de obiectivitate.

Nu a fost nici erou, pentru că a fugit ca se salveze. Nu a fost nici trădător, pentru că regimul lui Ceaușescu era unul opresiv, care ținea în chingi un popor”, crede istoricul Mădălin Hodor.

Poemul blestem scris de Adrian Păunescu despre Pacepa. Mesajul fostului spion către Băsescu