În România, două lucruri sunt infinite: coloana lui Brâncuși și prostia alegătorilor

Scris de **Admin** Mar Iun 13, 2017 2:53 am

De la niște alegeri locale venite pe fondul jocului de alba-neagra cu salariile practicat de duduia Olguța, pe principiul ”asta n-are, asta n-are, cine e câștigătoare?” te-ai fi așteptat să tragă o palmă grea, răsunătoare, pe obrazul partidului de guvernare. Și, când colo, ce să vezi? PSD a câștigat en fanfare în mai bine de jumătate din cele aproape 50 de localități unde au avut loc alegeri. Culmea culmilor, chiar orașul părăsit de Olguța, Craiova, și-a ales tot un primar pesedist, dovadă că în Bănie poți face ce vrei cu banii și salariile, poți să minți cu bună știință, să dai cu flit alegătorilor, să-ți bați de joc de ei cum vrei, că tot te vor vota. Mare dreptate avea Daea: simbolul nostru e oaia!

Singura parte bună, dacă există vreo parte bună în situația asta, e că numărul oilor care s-au prezentat de bună voie la secția de vot, să fie mulse și jupuite, a fost mult mai scăzut decât în alte dăți. Cu niște procente de participare la scrutin ce nu depășesc 20%, o să ajungem, în curând, ca primarii să se voteze doar ei și cu neamurile lor, în vreme ce toți ceilalți alegători vor sta acasă, pe motiv că ”n-ai cu cine”, privind apoi, tâmp, mioritic, cum sunt jecmăniți de lovele, taxe și impozite, de aceiași primari, plus neamurile acestora, bineînțeles.

Ce am înțeles noi din alegerile astea? În primul rând că există un nucleu dur al nucleului dur al PSD – adică, mai pe scurt, proștii proștilor – care ar vota cu Dragnea și dacă Dragnea le-ar lua nu numai banii, ci și soața, viața și mustața! Oamenii ăștia se vor duce să voteze PSD, ca niște roboți, indiferent ce s-ar întâmpla, indiferent ce-ar face PSD, pentru că atât au inserat în ăia 2 biți de memorie: să voteze Partidul, pentru că ăsta le dă ceva. Faptul că acum nu le-a dat decât un lucru pe care nu se cuvine să-l pomenim aici, că nu e trecut de miezul nopții, nu pare deloc să-i deranjeze, de vreme ce sunt obișnuiți să înghită orice le dă Partidul pe gură: mici, cârnați, carne să fie!

În al doilea rând, am înțeles că PNL, deși lovit rău în aripă de leadersheep-ul, ca să zic așa, al celor două mioare blondine&bucălaie, Alina Gorghiu și Raluca Turcan (sigur nu e Țurcan, că i s-ar fi potrivit mai bine?!), se bazează încă pe mașinăria de partid. Prin urmare, la următoarele alegeri generale n-o să dispară în manualul de istorie, după PNȚ, ci o să fie tot în trena PSD, dându-și, la o adică, mâna cu ”ciuma roșie” pe principiul proletar ”hai la japca cea mare, hoț cu hoț să ne unim”. În fine, am mai aflat că scandalul din USR n-a rămas fără urmări și partidul considerat revelația ultimelor alegeri s-a fâsâit mai rapid chiar decât Partidul Poporului lui Dan Diaconescu, întrucât votanții lui, oameni deștepți, și-au dat foarte rapid seama că ăsta e mai curând Partidul Potolului lui Nicușor Dan.

Cu ce rămânem din toate astea? Cu un gust amar, dar și cu o speranță. Privind la ce se întâmplă în Franța, unde ”En Marche”, un partid anti-sistem, înființat acum câteva luni de președintele Macron, a luat caimacul la alegerile legislative generale de ieri, nu putem decât să sperăm că și la noi lucrurile vor sta la fel. Păi nu e Franța sora noastră mai mare? Nu pilda ei trebuie să o urmăm? Judecând după nivelul de așteptare și după dezamăgirea produsă de USR, este evident că, dacă Dacian Cioloș își va lansa partidul, acesta ar putea fi un ”En Marche” al României. Dacă 80% dintre români (pentru că atâția o să ajungă să nu se prezinte la vot, judecând după cifrele de la alegerile de ieri) refuză să mai aleagă vreunul dintre partidele existente, e clar că e nevoie de ceva nou. Și acel ceva ar putea fi o formațiune în care să se regăsească oameni cinstiți și dedicați, un Vlad Voiculescu, un Dragoș Tudorache, un Cristi Ghinea, care au schimbat sistemul, într-un an, cum nu l-a schimbat nimeni în peste două decenii, dar pe care prostimea păcălită acum de PSD, cu vârf și îndesat, nu i-a vrut, că erau ”copiii lui Soroș”. Doar că, vorba bancului, ca să câștige la loteria asta electorală, domnul Cioloș ar mai trebui să tragă și el un loz. Altfel, stăăăm și tot așteptăm și așteptăm, și cujetăm, ardelenește, în vreme ce Dragnea și lăcustele lui vor transforma, teleormănește, România într-un pustiu total. Și, când o fi să ne trezim, în sfârșit, o să constatăm că suntem 19 milioane de oi, dar n-avem nicio cămilă să ne urnească prin deșert.

http://www.reportervirtual.ro/2017/06/in-romania-doua-lucruri-sunt-infinite-coloana-lui-brancusi-si-prostia-alegatorilor.html